Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
Print Friendly, PDF & Email

Ministerul Public ref. procesele ANPC vs. bănci
03.11.2015 | Andrei PAP

A se vedea dezbaterile juridice Clauze abuzive, franci elvețieni și altele asemenea, din 16 februarie 2015, respectiv Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (încă prea puțin?) teren, din 10 mai 2014 [DEZBATERI.JURIDICE].


Ministerul Public a formulat un punct de vedere în problema de drept ce formează obiectul dosarului nr. 19/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii privind „Stabilirea instanţei competente funcţional/specializarea secţiei sau a completului competent/e să soluţioneze litigiile în care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi băncile comerciale /profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului în temeiul prevederilor art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată”, cu termen de judecată la data de 16 noiembrie 2015.

Optica jurisprudenţială

Potrivit actului de sesizare reprezentat de recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, în practica judiciară a acestei instanțe şi a altor curţi de apel din ţară, problema de drept menţionată a fost soluţionată neunitar prin prisma pronunţării unor hotărâri diferite în regulator de competenţă de secţia civilă, respectiv de secţia de contencios administrativ şi fiscal, sau al judecării unor astfel de cauze de secţii/complete având specializări distincte, după caz civilă (cauze privind profesioniştii) sau de contencios administrativ şi fiscal, după cum urmează:

I. Unele instanţe de judecată au considerat că secţiile de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să soluţioneze aceste litigii, reținându-se, în esenţă, următoarele argumente:

Prin dispoziţiile art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 193/2000, republicată, se instituie o procedură specială de sesizare a instanţei şi de aplicare a sancţiunii contravenţionale în cazul clauzelor abuzive cuprinse în contractele de adeziune.

Legea nr. 193/2000 reglementează în mod diferit cazurile în care instanţa este sesizată pe baza unui proces-verbal de control întocmit de o autoritate publică şi cazurile în care consumatorul – co-contractant solicită constatarea caracterului abuziv al anumitor clauze dintr-un contract de adeziune.

Instanța, în constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract, va verifica, în fapt, legalitatea şi temeinicia actului de constatare al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi va aplica sancţiunile prevăzute de lege.

Legea nr. 193/2000, republicată, reglementează o situaţie specială, în sensul că a luat din competenţa agentului constatator posibilitatea de a aplica sancţiunea contravenţională şi a dat competenţă, în acest sens, instanţei de judecată.

Nu se poate reţine raportul principal – accesoriu între capetele de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv şi aplicarea sancţiunii contravenţionale, deoarece instanţa este chemată să verifice temeinicia procesului-verbal, să stabilească sancţiunea şi să dispună măsurile necesare restabilirii odinii de drept, toate acestea fiind incluse în sfera răspunderii contravenţionale a persoanei juridice chemate în judecată.

Sintagma „tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului” din art. 12 alin. (1) din lege (intervenită în urma unei modificări legislative), nu denotă intenţia legiuitorului de a stabili competenţa de soluţionare a litigiilor în favoarea secţiei tribunalului specializată în soluţionarea cauzelor cu profesionişti, ci doar că s-a dorit a se face aplicarea dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale (locul săvârşirii contravenţiei, regula fiind încheierea contractului la sediul societăţii).

Această opinie este exemplificată prin hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel București.

II. Alte instanţe de judecată dimpotrivă, au apreciat că secţiile civile (cauze privind profesioniştii) sunt competente să soluţioneze aceste litigii.

Astfel, s-a reținut că litigiile de contencios administrativ sunt cele soluţionate de instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, litigii în care, cel puţin o parte este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, astfel cum sunt definite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Trimiterea la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor nu poate constitui un temei pentru reţinerea competenţei instanţei de contencios administrativ, deoarece trimiterea la actul normativ menţionat, cu excepţia art. 27-29, vizează numai aspectele de drept substanţial privind capătul de cerere accesoriu, adică aplicarea amenzii contravenţionale.

Spre deosebire de procesul contravenţional tipic, în lumina Legii nr. 193/2000 republicată, instanţa nu se rezumă la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, ci judecă în condiţii de contradictorialitate însăşi existenţa sau inexistenţa clauzelor abuzive într-un contract de drept privat (iar nu administrativ), şi poate dispune măsuri cu efecte directe, nu numai faţă de acel contract, ci faţă de toate contractele de adeziune în curs de executare.

În litigiu, are caracter principal capătul de cerere având ca obiect verificarea existenţei şi constatarea clauzelor abuzive din contractele de credit încheiate între profesionist şi consumator, iar eventuala aplicare a sancţiunii contravenţionale – deci numai dacă se constată existenţa clauzelor abuzive – reprezintă un capăt de cerere accesoriu, subsecvent, care nu este apt în sine să atragă competenţa instanţei de contencios administrativ, ci revine spre judecare instanţei competente să soluţioneze capătul de cerere principal (secţia civilă), în baza prorogării legale de competenţă.

Această opinie este exemplificată prin hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Oradea și Înalta Curte de Casație și Justiţie – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.

Colegiul de Conducere al Curţii de Apel București apreciază că, având în vedere că obiectul litigiului este reprezentat, în principal, de analiza caracterului abuziv al clauzelor unui contract guvernat de norme de drept privat, competenţa funcţională / specializarea revine secţiei civile, iar nu secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Procurorul General al României apreciază că al doilea punct de vedere ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii.

:: Punctul de vedere al Ministerului Public

Andrei Pap


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.