JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Pledoaria lui Dan Lupascu in fata judecatorilor Curtii Constitutionale

18.06.2009 | JURIDICE.ro

Jud. dr. Dan Lupascu a fost prezent astazi, 17 iunie 2009, la sedinta Curtii Constitutionale in care s-a dezbatut cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pe de alta parte, cerere formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cerere respinsa.

Redam integral textul pledoariei sustinute de Dan Lupascu in fata judecatorilor Curtii Constitutionale

„Onorata Curte Constitutionala, va rog sa-mi ingaduiti pentru inceput sa fac o serie de precizari menite sa fixeze cadrul constitutional determinat de cererea noastra de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala. 

In primul rand, subliniez faptul ca demersul de fata nu a fost determinat de o decizie luata spontan, ci este rezultatul acumularii in timp a unor actiuni sau inactiuni concrete ale autoritatii executive fata de autoritatea judecatoreasca de natura sa impiedice instantele, parchetele si Consiliul Superior al Magistraturii sa-si indeplineasca, in conditii corespunzatoare, atributiile constitutionale si legale.

Aceasta cerere a fost formulata la solicitarea generala a judecatorilor din intreaga tara, fiind un apel disperat al magistraturii romane la normalitate functionala. 

In alta ordine de idei, pretinsul conflict juridic de natura constitutionala dedus astazi judecatii dumneavoastra nu este un conflict intre persoane, ci un conflict intre autoritati constitutionale; prin urmare sustinerile noastre nu vizeaza fostul Guvern sau actualul Guvern, ci institutia publica numita Guvernul Romaniei, indiferent de componenta acestuia; nu ne referim la fostii ministri ai justitiei X sau Y, ori la actualul ministru al justitiei, ci la institutia numita Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

De asemenea, subliniem faptul ca, acest conflict este actual pentru ca atitudinile abuzive ale autoritatii executive, desfasurate in mod repetat intr-o anumita perioada, nu au incetat dupa cum vom exemplifica in cele ce urmeaza.

Este demn de retinut si faptul ca institutia noastra actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celorlalte parti ale autoritatii judecatoresti.

Concret, cererea noastra cuprinde trei aspecte principale si anume:

1. subfinantarea cronica a sistemului judiciar in conditiile prorogarii repetate a preluarii bugetului de catre inalta Curte de Casatie si Justitie; 

2. omisiunea solicitarii unor avize de la Consiliul Superior al Magistraturii si,

3. activitati de control desfasurate de MJLC la unele instante cu depasirea competentelor proprii.

Referindu-ne la primul aspect, adica subfinantarea cronica a sistemului judiciar, mentionam faptul ca legea fundamentala stabileste rolul si atributiile constitutionale ale celor trei componente ale autoritatilor judecatoresti astfel: instantele judecatoresti, potrivit art.124 alin. 1 raportat la art. 126 alin. 1 din Constitutie, infaptuiesc justitia.

Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor dupa cum rezulta din art. 131 alin 1 din Constitutie.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si are atributia constitutionala principala de a gestiona cariera magistratilor, mai concret propunerile de numire si eliberare din functie, promovarea, transferarea si sanctionarea magistratilor dupa cum rezulta din art. 125 alin. 2, art. 133 alin. 1 si art. 134 din Constitutie. 

Exercitarea corespunzatoare a atributiilor de mai sus presupune asigurarea fondurilor necesare, cerinta impusa atat de norme interne, cat si de o serie de documente internationale, cum ar fi, de exemplu, principiile de baza privind independenta justitiei adoptate de Organizatia Natiunilor Unite in 1985, Recomandarea privind independenta justitiei, eficienta si rolul judecatorului nr. 94/12 adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si de data mai recenta, dar nu in ultimul rand, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. 

Revenind la dispozitiile interne, avem in vedere indeosebi dispozitiile art.102 alin. 1 din Constitutia republicata, care prevede urmatoarele: „Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”; este determinat aici rolul constitutional al Guvernului, iar prin legi de rang inferior sunt stabilite in mod concret atributiile. Indubitabil, finantarea corespunzatoare a tuturor autoritatilor si institutiilor publice tine de rolul guvernului de a asigura realizarea politicii interne a tarii, atributia de finantare trebuie exercitata in asa fel incat sa nu contravina principiilor constitutionale ale separatiei si echilibrului puterilor in stat si ale respectarii suprematiei Constitutiei astfel cum sunt consacrate in art. 1 din legea fundamentala.

Desi pana in anul 2008 alocatiile bugetare pentru justitie au crescut, totusi finantarea a fost subdimensionata, stand marturie in acest sens investitiile nefinalizate la instante si parchete de peste 10 ani, cum ar fi, de exemplu, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Craiova, Judecatoria Videle, Judecatoria Bolintin-Vale si multe alte instante si parchete. 

Bugetul pe anul 2009 a fost stabilit cu circa 25 -30% mai mic fata de cel din 2008, lovitura de gratie a fost data insa de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009 privind rectificarea bugetara, in urma adoptarii acestui act normativ, cea mai afectata a fost poate nu intamplator inalta Curte de Casatie si Justitie, care a ramas cu putin peste jumatate din bugetul necesar; reduceri substantiale au fost operate la toate instantele judecatoresti. De asemenea, au fost retrase fonduri considerabile din bugetele Ministerului Public si respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.

Inscrisurile depuse de noi la dosar probeaza afirmatiile facute si scot in evidenta blocajul din justitie – stare care se agraveaza de la o zi la alta. 

Concret, in mai multe instante a fost sistata prestarea unor servicii (gaze, intretinere, curatenie etc.), au fost primite somatii de evacuare pentru neplata chiriei, nu mai sunt bani pentru obiecte de inventar, reparatii curente, carburanti si lubrifianti, pregatire profesionala; unele unitati de parchet nu mai pot efectua plata expertizelor, avocatii au organizat proteste pentru neplata onorariilor si exemplific cazul de la Cluj; posta refuza sa mai primeasca citatiile si celelalte acte de procedura si tabloul ar putea continua.

Aceste efecte negative au determinat o reactie dramatica din partea instantelor, mentionand cazul de la Tribunalul Vrancea, care s-a vazut nevoit in situatia a se adresa justitiei pentru a obtine fondurile necesare. Cel mai grav este insa faptul ca de mai multa vreme instantele sunt puse in imposibilitate de a judeca, majoritatea proceselor fiind amanate, in principal datorita lipsei de proceduri. Aceste urmari nefaste ale subfinantarii nu se consuma doar acum, ci este previzibil ca Statul Roman va plati o factura enorma mult timp de acum inainte pentru neasigurarea dreptului la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.  

Putinii bani care au ramas in bugetul justitiei au fost impartiti pe trimestre, sume importante fiind repartizate trimestrului patru cand, in mod obiectiv nu pot fi angajate anumite cheltuieli, ceea ce va determina returnarea anumitor sume la bugetul de stat. 

Rectificarea bugetara, acest tzunami pentru justitie, a fost precedata de o masura menita sa ii amplifice efectele – am in vedere pacaleala continuta de Legea nr. 76/2009, datata 1 aprilie 2009, prin care taxele judiciare de timbru au fost trecute la bugetele locale. S-a marcat astfel o noua etapa in odiseea acestor venituri importante ale justitiei, in sensul ca, daca in 1997 erau ale noastre, in 2002 au fost trecute la primarii, au revenit la noi in 2008 si au fost reluate de primarii in 2009. in raportul intocmit de domnul judecator raportor s-a spus ca ar fi putut exista un conflict juridic de natura constitutionala ”in masura in care aceste taxe ar fi fost afectate unei anumite cheltuieli in sistemul justitiei iar printr-un act normativ aceasta sursa de finantare ar fi fost retrasa bugetului justitiei fara a fi inlocuita cu alta sursa de finantare”.

Tocmai in aceasta ipoteza ne aflam astfel, la momentul adoptarii bugetului de stat pe anul 2009 art. 26 din Legea nr146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare prevedea ca sumele provenind din aceste taxe constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct in proportiile pe care legea le prevedea in bugetele Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Consiliului Superior al Magistraturii, inalta Curte de Casatie si Justitie, si Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie fiind destinate ajutorului public judiciar si asistentei judiciare cheltuielilor de investitii si cheltuielilor curente si pregatirii profesionale a personalului din justitie.

Legea nr. 76/2009 publicata la 8 aprilie 2009 schimba destinatia taxelor judiciare de timbru, OUG nr. 34/2009 adoptata la 11 aprilie 2009, adica in chiar ziua intrarii in vigoare a legii de mai sus, operand modificari in bugetul de stat nu inlocuieste aceasta sursa de finantare cu alta, ci o suprima, ceea ce face imposibila, de pilda, desfasurarea unor activitati de pregatire profesionala la necesitatile actuale, greutati in asigurarea asistentei judiciare ori derularea unor investitii.

Ni s-a opus decizia nr. 787/13.05.2009 prin care CC a constatat ca anumite dispozitii din Anexa 2 din Legea de aprobare a OUG nr. 34/2009 sunt constitutionale, cadrul procesual de fata este insa altul, nefiind vizata constitutionalitatea, ci neindeplinirea unor atributii constitutionale. Pe de alta parte, nu exista nici identitate de texte constitutionale avute in vedere de cele doua situatii. 

Onorata Curte, si Justitia stie ca este criza si poate ca ea se afla in cea mai grava criza de la revolutie incoace. Nu contestam legitimitatea constitutionala a Guvernului de a propune si a Parlamentului de a aproba bugetul de stat, ori modificarile acestuia.  

Aducem insa in discutie modul in care s-a stabilit bugetul si mai ales cum s-a facut rectificarea. in acest context, subliniem faptul ca nu s-a realizat o repartizare proportionala a resurselor intre toate structurile statului. 

Nu s-a stabilit o ordine corecta de prioritati, unii au fost favorizati in detrimentul altora. Exemplele sunt de notorietate, astfel incat nu trebuie probate. Cata vreme se mai zburda pe teritoriul national si nu numai pe bani publici, din varii motive, iar justitia nu are hartie pentru a redacta citatii ori hotarari judecatoresti, daca suntem de acord ca justitia este necesara, atunci trebuie sa confiscam luxul pentru a salva necesarul. Nu guvernul a avut ultimul cuvant dar guvernul a trasat linia facand propuneri ce au fost validate de legiuitor si aceasta atitudine o imputam.

Mai mult, desi rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene reclamau acordarea de prioritati financiare justitiei, pentru rezolvarea deficitului de personal, unificarea practicii judiciare, consolidarea luptei anticoruptiei si altele, raspunsul Executivului a fost cel de mai sus, la care se adauga si alte elemente, cum ar fi blocarea posturilor, aruncarea magistraturii in valvataia sindicala pentru a-si apara statutul si altele.

Toate acestea converg spre ideea ca, in pofida crizei, asistam la hipertrofierea puterii executive iar justitia este pusa la colt pentru reale ori imaginare pacate.

In stransa legatura cu subfinantarea se afla si prorogarea repetata a termenului de preluare a bugetului instantelor de catre ICCJ. 

Principiul constitutional al independentei justitiei nu poate avea semnificatie deplina in absenta independentei materiale, dimpotriva, dependenta materiala a instantelor de Executiv constituie o parghie de influentare a justitiei si, in ultima instanta, o atingere adusa independentei acesteia. 

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara modificata in 2005 a prevazut ca, de la 1 ianuarie 2008, bugetul instantelor inferioare sa fie gestionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, solutie apreciata la acea vreme de Uniunea Europeana. in loc sa intreprinda masuri concrete pentru predare, Guvernul a adoptat OUG 100/2007 si OUG 137/2008, prin care a prorogat succesiv acest termen. Probabil o masura identica va fi adoptata si in acest an, dar este foarte posibil sa ma insel, pentru ca s-ar putea ca procesul sa fie invers adica si bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, eventual si al Consiliului Superior al Magistraturii sa treaca la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Chiar daca administrarea bugetului nu constituie o componenta a actului de justitie, ea tine de independenta acesteia, iar Consiliul Superior al Magistraturii este interesat in cel mai inalt grad, intrucat este garantul acestei independente, calitate in care are si indatorirea de a veghea la asigurarea conditiilor necesare pentru functionarea eficienta a justitiei.

Nu cerem Curtii Constitutionale sa influenteze optiunea legiuitorului, pentru ca nici nu poate, dar suntem indrituiti sa-i pretindem sa-si exercite rolul de garant al suprematiei Constitutiei in eficienta cuvenita principiului constitutional al independentei justitiei 

Pretinsa incapacitatea a ICCJ de a exercita aceasta atributie, dedusa chipurile din expunerile de motive ale celor doua OUG, daca exista, este determinata tot de conduita guvernamentala care nu a initiat masuri de transfer al personalului respectiv de la MJLC la ICCJ, astfel cum a facut, de exemplu, in 2004 in cazul CSM.

Este irelevant faptul ca ordonantele mentionate au fost adoptate de vechiul guvern cata vreme reprosul nostru nu vizeaza persoane, ci institutii, iar daca guvernantii s-au schimbat spiritul guvernamental in ceea ce priveste justitia a ramas aproape acelasi. 

Din aceasta perspectiva imputam Executivului faptul ca nu a luat nicio masura care sa faca posibila predarea bugetului si, dimpotriva, a initiat si sustinut masurile de prorogare a termenului.

Conchizand cu privire la primul capat de cerere, sustinem ca, neindeplinind corespunzator in domeniul justitiei rolul conferit de art. 102 alin. 1 din legea fundamentala, Guvernul a generat o criza fara precedent in justitie, creand dificultati majore celor trei componente ale autoritatii judecatoresti sa-si exercite rolul si atributiile constitutionale mentionate de dispozitiile evocate la inceput. 

 

Sub al doilea aspect, avizele Consiliului Superior al Magistraturii, referindu-ne la atributiile acestei institutii, amintim faptul ca in Constitutie ele sunt consacrate in doua moduri. Astfel, pe de o parte, sunt prevazute expres principalele jaloane care contureaza cariera magistratului, pe de alta parte, art. 134 alin. 4 contine urmatoarea dispozitie: „CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”. 

Aceasta constituie o norma de trimitere cu suport constitutional. Ramane de identificat in legea organica, adica in Legea 317/2004, care sunt aceste alte atributii ce se circumscriu rolului de garant al independentei justitiei. 

Toate celelalte atributii sunt pure atributii legislative prevazute prin legea organica, la care se adauga atributiile stabilite prin alte legi ori chiar prin regulamente.  

Asadar, putem opera cu urmatoarea diferentiere in ceea ce priveste atributiile CSM: 

1) atributiile prevazute expres in Constitutie, 

2) atributii la care face referire norma de trimitere mentionata si care isi au sorgintea tot in Constitutie, 

3) alte atributii legale ori regulamentare.

Acceptand aceasta clasificare, ramane de stabilit in care din atributii se incadreaza atributia de avizare a actelor normative de catre CSM. 

Avizele CSM sunt impartite prin lege in avize conforme si avize consultative. si unele, si celelalte trebuie in mod obligatoriu solicitate. Natura lor juridica diferita are consecinte doar in ceea ce priveste obligatia ori lipsa obligatiei de conformare la opinia exprimata in aviz.

In legatura cu avizul conform, acesta este prevazut de art. 132 alin. 4 din Legea de organizare judiciara 304/2004 si de art. 32 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 si vizeaza ipoteza in care CSM-ul, chemat sa avizeze bugetele elaborate de CA si PCA.

Prin urmare institutiile solicitante, adica MJLC pentru instante si PICCJ pentru parchete si mai departe toate celelalte institutii implicate in procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat, adica Ministerul Finantelor Publice si Guvernul, trebuie sa se conformeze acestei atributii conferite de legiuitor CSM-ului.

Evident, in ultima instanta Parlamentul ia decizia de aprobare a proiectului de buget potrivit propriei sale optiuni. 

Faptul ca efectele avizului conform privesc inclusiv Guvernul poate fi dedus in opinia noastra din principiul consacrat art. 1 alin. 4 urmarind ca in cazul democratiei constitutionale sa se asigure echilibrul declarat intre cele trei autoritati statale. De altfel, dupa stiinta noastra, puterea legislativa transmite Guvernului propunerea pentru bugetul propriu nu pentru a fi cenzurat, ci pentru a fi integrat in proiectul bugetului de stat. 

Din cele de mai sus, se poate deduce ca atributia CSM de a emite avizul conform, fiind de esenta functionarii eficiente a sistemului judiciar, este menita sa realizeze rolul sau constitutional de garant al independentei justitiei. Pe cale de consecinta, ea constituie o atributie constitutionala. 

In legatura cu avizele consultative, potrivit art. 38 alin. 3 din Legea 317/2004: ”Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti” Adica, spunem noi, chestiunile ce vizeaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, cariera magistratilor si altele.

Constatam ca, si de aceasta data, in mod intrinsec suntem in prezenta unei atributii constitutionale, fiind vorba de independenta justitiei si cariera magistratilor. 

Conflictul nascut intre cele doua autoritati cu privire la avize se pune in urmatorii termeni: in fapt, Guvernul nu a solicitat avizul conform de la CSM pentru proiectul bugetelor instantelor pe anul 2008 si pentru niciun act de rectificare bugetara din anul 2005 la zi. Nu impartasim opinia ca rectificarile bugetare nu au nevoie de avizare intrucat legea nu distinge intre actele initiale si actele modificatoare. 

in acelasi timp, Guvernul a initiat sau adoptat peste 100 de acte normative, ultimul chiar duminica, 14 iunie 2009 – este vorba de o OUG de esalonare a platilor restante pentru personalul din justitie care vizeaza drepturi ale magistratilor si personalului auxiliar fara a solicita avizul consultativ al CSM-ului. 

in drept, consideram ca, Guvernul a incalcat dispozitiile art. 108 raportat la art. 1 alin. 5 din Constitutie, care prevad adoptarea de hotarari si ordonante dar se subintelege in conditii de regularitate constitutionala si legala.

De asemenea, a nesocotit art. 74, privind initiativa legislativa, si art. 76 alin. 3 referitor la adoptarea legilor la cererea guvernului, prin referire la aceeasi regularitate reclamata de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei.

Consecinta atitudinii de mai sus a fost impiedicarea sub aceste aspecte a Consiliului Superior al Magistraturii de a-si indeplini rolul constitutional de garant al independentei justitiei.

Sugestia Guvernului, de a ne plange pe calea contenciosului administrativ, credem ca, odata primita si exercitata, ar putea bulversa un intreg ansamblu normativ avand consecinte imprevizibile.

Tocmai de aceea nu vrem satisfactie pentru trecut ci revenirea la ordinea constitutionala pentru viitor.

 

Sub al treilea aspect, auditul MJLC la unele instante: mentionam faptul ca in luna februarie 2009, la Tribunalul Mures si in luna martie a aceluiasi an, la Curtea de Apel Alba Iulia au fost desfasurate activitati din partea MJLC. Nu contestam competenta acestei institutii de a efectua in calitate de ordonator principal de credite misiuni de audit la ordonatorii subordonati din sistem, aducem doar in discutie continutul si mai ales limitele acestei activitati.

 Aceste misiuni de audit au avut ca obiectiv evaluarea stadiului implementarii sistemului de control managerial. 

Chiar daca nu au vizat actul de justitie cu aceste ocazii s-au solicitat printre altele fisele posturilor pentru personalul judecatoresc, programele de formare profesionala si s-a urmarit evaluarea activitatilor de natura administrativa care deriva din exercitarea functiei de presedinte de instanta. 

In acest context subliniem faptul ca: 

1). Formarea profesionala este atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii, rol care se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii are audit propriu si in calitate de ordonator principal de credite auditeaza Institutul National al Magistraturii, 

2). Evaluarea, inclusiv sub aspect managerial, este de asemenea competenta exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii,  

3). Eventuala sanctionare prin revocare pentru management defectuos a judecatorilor care exercita functii de conducere este in acelasi timp atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii iar verificarile se efectueaza prin Inspectia judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii si nu prin entitati din afara sistemului 

Prin modul in care s-a procedat la cele doua instante chiar daca aceasta activitate s-a petrecut in mod izolat socotim ca s-au adus atingere dispozitiilor constitutionale care consacra rolul si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii in privinta carierei magistratilor.

In raport de toate cele subliniate mai sus va adresam rugamintea sa admiteti cererea, sa constatati existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, autoritatea executiva reprezentata de Guvern si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si sa dispuneti masurile pe care le veti crede de cuviinta. Va multumesc.”

Pledoarie si VIDEO >> 


Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.