Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Reglementări privind răspunderea contravenţională pentru nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la grevă
11.11.2015 | Aura LUNGU


1. Conceptul de grevă reprezintă o încetare colectivă şi voluntară a lucrului într‑o unitate, realizată ca mijloc de presiune asupra angajatorului, astfel încât acesta să fie de acord cu revendicările salariaţilor. Prin noţiunea de grevă se înţelege încetarea totală sau parţială a muncii de către salariaţi, în scopul obţinerii unor revendicări economice şi sociale legate de condiţiile de muncă, de plată a muncii şi de securitate socială.

2. Răspunderea contravenţională

2.1. Enumerarea contravenţiilor în cazul Legii dialogului social, presupune reglementarea a două categorii în cazul nerespectării unor dispoziţii ale sale, astfel:
– împiedicarea conducerii unităţii de a‑şi continua activitatea cu angajaţii neparticipanţi la grevă [art. 217 alin. (1) lit. e)];
‑ împiedicarea în orice mod a accesului inspectorului de muncă pentru constatarea eventualelor contravenţii pe durata grevei [lit. f)].

2.2. Analiza contravenţiilor

2.2.1. Nerespectarea prevederii prevăzută la art. 194 alin. (1) [art. 217 alin. (1) lit. e)]. Conform art. 194 alin. (1), „pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi des­făşoare activitatea de către angajaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia.

Aşa fiind, dacă greviştii ori organizatorii grevei (liderii sindicali sau reprezentanţii angajaţilor) împiedică angajatorul să îşi continue activitatea, fapta lor constituie contravenţie, ce se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 lei.

2.2.2. Împiedicarea în orice mod a accesului inspectorului de muncă pentru consta­tarea eventualelor contravenţii conform art. 195 [art. 217 alin. (1) lit. f)]. Art. 195 alin. (2) dispune că „în orice moment al grevei, oricare parte poate solicita participarea unui repre­zentant al inspectoratului teritorial de muncă pentru constatarea eventualelor contravenţii”. Partea care împiedică accesul inspectorului de muncă (angajatorul sau reprezentanţii greviştilor) săvârşeşte contravenţia sancţionată cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei.

2.3. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, se realizează, potrivit art. 217 alin. (2) din actul menţionat, de către Inspecţia Muncii.

Contravenţiilor prevăzute le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care constituie dreptul comun în material constatării şi sancţionării contravenţilor.

3. În legătură cu reglementarea răspunderii contravenţionale pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind greva în dreptul comparat, credem că nu este lipsit de importanţă să relevăm în cele ce urmează unele aspecte semnificative privind răspunderea contravenţională pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind greva în dreptul comparat.

Răspunderea contravenţională în Franţa

Conform practicii judiciare şi doctrinei juridice franceze, greva constituie orice încetare colectivă şi concertată a muncii în vederea satisfacerii unor revendicări profesionale. Ea este expresia existenţei unui conflict colectiv de muncă, dar nu se confundă cu acesta, ci este doar o modalitate a sa.

Aceasta dedicare şi garanţia au două efecte diferite. Pe de o parte, doar legislaţia poate reglementa dreptul la grevă. Dreptul la grevă nu este un posibil subiect de negociere colectivă decât atunci când este explicitat prin lege. Responsabilitatea poate fi numai limitată. De cealaltă parte, este responsabilitatea Curţii Constituţionale, prin procedurile de control ale constituţionalităţii legislative, să asigure conformitatea dreptului la greva prin legislaţie şi jurisprudenţă.

Răspunderea contravenţională în Spania

În Spania, sindicatele, ca persoane juridice, nu pot constitui subiect de sancţionare penală, ci subiect de răspundere contravenţională adus în faţa instanţei de către angajatorul care a suferit un prejudiciu în urma unei greve ilegale aprobată de sindicat. Aceste revendicări pot avea ca scop încetarea grevei, de exemplu, printr-o dispoziţie. Aceste dispoziţii au rolul de a înceta greva de îndată şi sunt emise de instanţele competente în condiţii determinate.

Există clauze împotriva grevei care, în mod obişnuit, nu sunt incluse în acordurile colective. Dacă, totuşi, sunt incluse, aceste clauze sunt valide. În plus, acordurile colective instituie o obligaţie de ordine. Orice acţiune colectivă cum ar fi greva este interzisă atâta timp cât un acord colectiv este în vigoare. Doar după expirarea acordului colectiv şi negocierea unuia nou poate începe o acţiune colectivă legală.

Statul şi autorităţile sale au obligaţia de a rămâne neutri şi de a nu se implica în conflicte industriale. Din această cauză, intervenţia autorităţilor spaniole este limitată, deşi în anumite cazuri acestea intervin.

Răspunderea contravenţională în Italia

În Italia, dreptul la acţiuni industriale este protejat prin actul constituţional, Instrumentul Guvernului (1974: 152). Articolul 2:17 din actul menţionat statuează că un sindicat, un angajator sau un sindicat al angajatorilor au dreptul să întreprindă acţiuni industriale, dacă nu se prevede altfel într-un act de drept sau în temeiul unui acord.

În cazul unei acţiuni industriale ilegale (greva) declarată ca atare de partenerii sociali, partea răspunzătoare trebuie să plătească pagube celeilalte părţi. Angajaţii pot fi traşi la răspundere individual pentru acţiunile ilegale pe care le comit, dar există o limită a daunelor de aproximativ 200 Euro.

Aşa cum se poate observa pe parcursul acestei secţiuni, există, la nivel European, atât un act normativ, cât şi o instituţie care reglementează greva, iar prevederile sunt aplicabile în absolut toate ţările membre ale Uniunii Europene.

4. Concluzii și propuneri

La nivel European există, ca şi act normativ care reglementează grevă, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, iar ca şi instanţă supremă este amintită Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Principalele amendamente pe care dorim să le aducem legiuitorului, în ceea ce priveşte reglementarea grevei în România, se referă la greva propriu-zisă şi la sancţiunile aplicate în cazul grevelor ilicite sau a oricărei încălcări a reglementărilor în vigoare din partea părţilor implicate direct în conflictul de muncă.

Consider că este necesară o corelare a limitelor amenzilor contravenţionale cu cele din domeniul penal, întrucât sunt multe situaţii în practică în care amenzile contravenţionale le depăşesc pe cele penale, ceea ce capătă un caracter absurd în contextul în care, practic vorbind, contravenţiile au un grad de pericol social mai mic decât al infracţiunilor.

Realizând o paralelă şi cu sistemele de drept ale altor state europene am constatat că este mult mai realistă stabilirea unui anumit plafon maxim al amenzilor contravenţionale în funcţie de clasele de contravenţii, implicit de valorile sociale afectate, şi nu aşa cum se întâmplă în sistemul de drept românesc, unde maximul amenzilor contravenţionale este stabilit numai funcţie de forţa actului normativ care le prevede.

În concluzie, legiuitorul român încearcă pe cât posibil să cuprindă principalele abateri şi sancţiuni care pot fi aplicate în situaţiile de nerespectare a prevederilor legale în ceea ce priveşte conflictele de muncă şi cu precădere greva, doar că, din punctul meu de vedere, există şi loc de manevră pentru părţile implicate direct sau indirect în acest proces.

Dr. Aura Lungu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate