JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA
Print Friendly, PDF & Email

Pledoaria lui Catalin Predoiu in fata judecatorilor Curtii Constitutionale
18.06.2009 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Redam integral pledoaria ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Catalin Predoiu, in favoarea Guvernului si a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti sustinuta in fata judecatorilor Curtii Constitutionale cu ocazia discutarii cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pe de alta parte, cerere formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii:

„Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale din Romania,

Onorata Curte Constitutionala din Romania,

(A) Introducere

Ma aflu astazi in fata dumneavoastra pentru a reprezenta Guvernul Romaniei (“Guvernul”) si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (“Ministerul”) intr-un conflict constitutional declansat de Consiliul Superior al Magistraturii (“CSM”), conflict pe care nu ma feresc sa-l calific de la bun inceput ca fiind neintemeiat, artificial si periculos.

Este neintemeiat pentru ca, dupa cum vom arata in continuare, nu se sprijina decat pe fapte interpretate eronat sau, pe alocuri, ignorand alte fapte in contextul carora se petrec. De asemenea, este neintemeiat pentru ca nu se incadreaza in conceptul de “conflict juridic de natura constitutionala”, asa cum a fost definit prin jurisprudenta acestei Curti. 

Este artificial pentru ca este neintemeiat si pentru ca nu este indreptat spre rezolvarea unor probleme, ci doar pentru a instrumenta acele probleme invocate intr-un scop disimulat si nedeclarat, acela de sporire a influentei CSM in raporturile cu Ministerul, intr-un moment in care credibilitatea unor membri ai CSM este pusa la indoiala de o serie de luari de pozitie ale unor magistrati.

In fine, este periculos, pentru ca tinde pe alocuri sa acrediteze o falsa realitate, aceea a nesocotirii autoritatii judecatoresti de catre Executiv si a incalcarii independentei Justitiei prin actele acestuia. Mai este periculos si pentru faptul ca, in ipoteza ca nu va vom convinge astazi sa respingeti cererea CSM, se va deschide calea unei teze straine de spiritul Constitutiei, aceea ca independenta Justitiei presupune absenta oricarei forme de interactiune institutionala intre CSM si instante, pe de o parte, si Minister pe de alta parte.

(B) Continutul notiunii de “conflict juridic de natura constitutionala”

Cred ca, in primul rand, este util acestei cauze sa precizam conceptul de “conflict juridic de natura constitutionala”, asa cum il avem noi in vedere, pe baza jurisprudentei acestei Curti. 

O prima conturare a acestui concept s-a realizat prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, prin care aceasta Curte a statuat in sensul ca un conflict juridic de natura constitutionala presupune:

(1) acte sau actiuni concrete ale uneia sau mai multor autoritati;
(2) arogarea de puteri, atributii sau competente ale unei autoritati de catre alte autoritati prin acele acte sau actiuni concrete;sau
(3) omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor.

Intr-o speta ulterioara, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, aceasta Curte a statuat ca pentru a ne afla in prezenta unui “conflict juridic de natura constitutionala”, sunt necesare conditiile urmatoarele:

(1) conflictul este intre doua sau mai multe autoritati;
(2) conflictul priveste continutul ori intinderea atributiilor constitutionale decurgand direct din Constitutie;
(3) acestea sunt conflicte de competenta pozitive sau negative;
(4) conflictele creeaza blocaje institutionale.

(C) Sustinerile CSM

Dar ce sustine mai exact CSM-ul in acest conflict?

In esenta, e vorba de urmatoarele pretinse incalcari de catre Executiv si Minister a rolului CSM de garant al independentei Justitiei:

(1) afectarea independentei Justitiei prin (a) “subfinantarea cronica a sistemului judiciar”, (b) prin prorogarea termenului de preluare a bugetelor curtilor de apel si celorlalte instante de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (“ICCJ”) si afectarea independentei Justitiei prin (c) “nesolicitarea avizului conform al CSM” asupra unora dintre actele normative de adoptare a bugetului si de rectificare bugetara;
(2) omisiunea Guvernului de a solicita avizul CSM asupra unor proiecte de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti;
(3) controlul efectuat de Minister la unele instante vizand aspecte de competenta exclusiva a CSM.

(D) Privind afectarea independentei prin subfinantarea sistemului judiciar [supra (C)(1) (a)]

Va rog sa priviti primul grafic anexat pledoariei noastre! 

El arata o crestere progresiva a bugetului total alocat ICCJ, Ministerului Public (“MP”) si Ministerului deci implicit instantelor, pe toata perioada 2000 – 2008. 

Cred ca simpla contemplare a graficului face de prisos orice comentariu.

Dar, cunoscand “obiectivitatea” CSM in aceasta privinta, va rog sa-mi permiteti sa prezint si cateva cifre.

In anul 2000 bugetele totale ale ICCJ, MP si Minister erau de aprox.450.000.000 lei, urmand o crestere constanta si progresiva de la an la an, astfel:

2001 – crestere 34% in raport de 2000;
2002 – crestere 26,8% in raport de 2001;
2003 – crestere 42,5% in raport de 2002;
2004 – crestere 9,9% in raport de 2003;
2005 – crestere 36,2% in raport de 2004;
2006 – crestere 24,9% in raport de 2005;
2007 – crestere 27,1% in raport de 2006;
2008 – crestere 15,3% in raport de 2007.

Elocvent, in opinia noastra.

Va rog sa priviti si graficele urmatoare anexate pledoariei noastre! Ele reprezinta cresterile constante si progresive ale cheltuielilor de personal, bunurilor si serviciilor si activelor nefinanciare, toate alocate Justitiei la cote superioare de la an la an din 2000 pana in 2008. 

Bugetul Ministerului, implicit al instantelor, a cunoscut o crestere de la 366.459.000 lei in 2000, la 2.276.442 mii lei in 2008.

Investitiile alocate Justitiei au crescut! Spre exemplu, de la 127.743.000 lei in 2006, la 47.885.000 lei in 2007 si 38.065.000 lei in 2008.

Salarizarea personalului din Justitie a crescut constant, lucru de notorietate! Spre exemplu, de la un buget de salarii de 788.694.000 lei in 2006, la 1.012.214 lei in 2007 si 1.245.000 lei in 2008. Desigur, vorbim doar de salariile alocate prin bugetele Guvernului, nu de cele acordate prin hotararile judecatoresti, calificate corect din punct de vedere al consitutionalitatii prin decizia acestei Curti nr.818/2008 si de cea recenta din 27 mai anul curent. Dupa cum stiti, suma aproximativa de plata pentru aceste hotarari este de 450 milioane euro, care se adauga celor aproximativ 155 milioane euro platite pana in 2008.

Sa continuam.

Merita ilustrat si cuantumul finantarilor de care a beneficiat Justitia prin fondurile europene. Este adevarat ca acestea nu au venit de la bugetul statului roman, dar pentru ca se vorbeste de “subfinantare cronica”, este bine sa tinem contactul cu realitatea.

Proiectele aferente Phare 2004, 2005, 2006 au avut un buget total de aproximativ 44.700.000 Euro. Ele au fost directionate spre: informatizarea sistemului judiciar, dotari cu mobilier, echipament audio-video pentru cauze de cooperare judiciara internationala, formarea profesionala (aproximativ 10.000 de magistrati si grefieri au beneficiat de instruire finantata).

In prezent, derulam Facilitatea de Tranzitie cu un buget total de 1.400.000 Euro pentru imbunatatirea statisticii judiciare si consolidarea procedurilor de insolventa.

In context, cred ca merita subliniate si eforturile financiare ale Oficiului National al Registrului Comertului, institutie subordonata Ministerului, care a alocat din bugetul propriu sume considerabile pentru Buletinul procedurilor de insolventa, mecanism special de citare/comunicare a actelor de procedura in dosarele de insolventa, in cuantum de 215.979.042.600 lei in 2005 si 1.007.650 Euro in 2006 – 2009.

Ce poate constata orice om de buna credinta? 

Cresterea constanta, progresiva si semnificativa a bugetelor alocate Justitiei de catre Guvern si Minister in intervalul 2000 – 2008 nu poate fi contestata. 

Si atunci unde este “subfinantarea”? Unde este caracterul “cronic” al acesteia? Sa nu cunoasca oare toti membrii CSM sensul cuvintelor “subfinantare cronica”? 
As dori sa fac o precizare. Personal, am folosit uneori in luarile mele de cuvant publice termenul de “subfinantare cronica” a sistemului judiciar, dar am facut-o avand in vedere intervalul ultimilor 20-30 de ani, ceea ce este cu totul altceva. CSM a preluat acest termen din discursul ministrului Justitiei, dar il manuieste inadecvat si fara sa-l plaseze in contextul corect.

Pe de alta parte, as dori sa ma refer fara echivoc la problema bugetului anului 2009. Acesta este, fara indoiala, insuficient pentru ceea ce ne propunem in Justitie. 

Dar aceasta imprejurare vremelnica este de data recenta, nu se incadreaza intr-un fenomen cronic, si nu se poate sustine in mod rezonabil ca 3-4 luni de criza pe care le-am traversat si poate ca o sa mai traversam inca pe atatea, vor afecta independenta Justitiei.

Independenta Justitiei este mai mult decat o stare de confort financiar, cum tinde sa sustina implicit CSM prin aceasta cerere. Ea rezida in primul rand in taria intrinseca de caracter a magistratilor adevarati, in ansamblul legilor care o garanteaza si in atitudinea celorlalte autoritati fata de Justitie. 

Conchidem ca se poate observa ca nu sunt intrunite elementele sau conditiile stabilite de jurisprudenta acestei Curti pentru existenta unui conflict constitutional.

(E) Privind afectarea independentei Justitiei prin prorogarea termenului de preluare a bugetelor curtilor de apel si celorlalte instante de catre ICCJ [supra (C)(1)(b)]

O prima observatie care se impune asupra acestui punct, este lipsa de logica a “acuzatiei” lansate de CSM.

Afirmatia CSM pleaca de la premisa implicita ca simpla preluare a bugetelor de la Minister la CSM, va produce o alimentare automata a acestora cu fonduri financiare si, deci, per a contrario, prorogarea termenului de preluare mentine starea de “subfinantare cronica”. La randul ei, aceasta afecteaza independenta Justitiei, rolul CSM de garant etc.

Daca lucrurile ar fi asa de simple, Onorata Curte, as fi primul care sa cer transferul intregului buget al statului la CSM, poate se mai “umple” putin. 

Lasand gluma la o parte, va rog sa-mi permiteti sa demontez si aceasta afirmatie care ignora copios realitatea.

Plecam de la teza ca exista o diferenta de natura intrinseca intre administrarea bugetelor instantelor si independenta Justitiei, privita in primul rand prin prisma abtinerii de la orice imixtiune a Executivului in activitatea de judecata si ancheta penala.

Administrarea bugetelor nu este o componenta a actului de justitie. De aceea, pastrarea administrarii bugetelor instantelor de catre Minister nu poate prin ea insasi sa aduca atingere independentei magistratilor si a actului de justitie.

Art.73 din Constitutie confera libertatea legiuitorului sa stabileasca institutia care administreaza bugetele instantelor, fiind o problema de oportunitate. 

Deocamdata, legiuitorul a stabilit prin Legea nr. 97/2007 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264/19.04.2007) si prin Legea nr. 137/2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251/15.04.2009) ca in conditiile prezente, este oportun ca preluarea bugetelor instantelor de catre ICCJ sa fie prorogate.

Aceasta este deocamdata o optiune a Legislativului, pe baza imprejurarii ca la 31.12.2008 CSM, ICCJ si sistemul judiciar ca atare nu erau pregatite sa preia aceste bugete, fapt pe care il certific cu toata raspunderea functiei pe care o exercit!

Sintetizand, nu suntem in prezenta unei atributii a autoritatii judecatoresti si, mai ales, nu suntem in prezenta unei masuri a Executivului, ci a uneia luate de Legislativ, de Parlament, care nu este parte din acest conflict declansat de CSM.

In concluzie, nu suntem in prezenta elementelor conflictului constitutional, asa cum au fost ele stabilite de jurisprudenta acestei Curti. 

(F) Privind afectarea independentei Justitiei prin “nesolicitarea avizului conform al CSM” asupra unora dintre actele normative de adoptare a bugetului si de rectificare bugetara [supra (C)(1)(c)]
 
In decizia sa nr. 97 din 7 februarie 2008, aceasta Curte a statuat in sensul ca: “niciun (…) text constitutional nu se refera la avizarea actelor normative initiate sau emise de Guvern, in sensul conditionarii emiterii lor numai dupa obtinerea vreunui aviz. Conflictul juridic de natura constitutionala, se arata de asemenea in decizie, poate privi doar <>”.

Aceasta speta este “trasa la indigo” sub aspectul avizarii actelor normative. Concluzia se impune in mod similar. Nu suntem in prezenta unui conflict constitutional.

In plus, observam ca lipsa avizarii nu a declansat niciun fel de blocaj institutional, asa cum se cere in decizia citata, pentru a ne afla in prezenta unui conflict constitutional. Dimpotriva, daca ni se permite din nou o critica pe jumatate in gluma, pe jumatate in serios, am putea spune ca de multe ori intarzierile CSM in a formula avize pentru proiecte de acte normative, au fost de natura sa creeze intarzieri in procesul de legiferare.

In al treilea rand, legea nu obliga la avizarea conforma a proiectului legii bugetului de stat sau a proiectului legii de rectificare bugetara.

Legea obliga obtinerea avizelor CSM pentru proiectele de buget formulate de instante si parchete. 

Obiectul avizului conform al CSM il constituie propunerile bugetare ale institutiilor din sistemul judiciar, nu proiectul legii bugetului de stat, iar obligatia de avizare a fost indeplinita.

Pe de alta parte, responsabilitatea ultima a elaborarii a proiectului legii bugetului apartine Guvernului [art.138 alin.(2) din Constitutie]. 

Competenta Guvernului in materie bugetara tine de esenta puterii executive, desi, dupa cum bine s-a constatat prin decizia acestei Curti din 27 mai, cel putin in doua decizii pronuntate in recurs in interesul legii, ICCJ pare a ignora acest lucru. Nu este deci de mirare, in opinia noastra, ca CSM procedeaza in acelasi spirit, dupa cum demonstreaza prin sustinerile din cerere.

In fine, CSM ar fi putut actiona Guvernul in temeiul art.9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, daca se considera vatamat in drepturile sau interesale sale prin ordonanta de rectificare a bugetului, iar actiunea putea fi insotita de o exceptie de neconstitutionalitate, daca se aprecia ca prin norma de rectificare bugetara s-a infrant un principiu constitutional. Aceasta Curte s-a pronuntat in acest sens prin Decizia nr.97 din 7 februarie 2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008).

In concluzie, si aceasta sustinere a CSM este neintemeiata si se impune a fi respinsa.

(G) Privind afectarea rolului CSM prin omisiunea Guvernului de a solicita avizul asupra unor proiecte de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti [supra (C)(2)] 

Sub acest aspect, reiteram consideratiile noastre aratate supra (F), adaugand cateva argumente suplimentare in continuare.

Atributiile constitutionale ale CSM nu sunt circumscrise domeniului legiferarii.

Omisiunile de solicitare a avizului CSM asupra unor proiecte de acte normative nu se incadreaza in continutul notiunii de “acte sau actiuni concrete” prin care Guvernul sau Ministerul si-ar fi arogat puteri care apartin CSM-ului. Citam din nou jurisprudenta acestei Curti, respectiv deciziile nr. 53/2005 si nr. 97/2008. 

In plus, omisiunea solicitarii avizului nu este de natura sa creeze un blocaj institutional, in sensul precizat de decizia nr.97/2008.

Pe de alta parte, art.134 din Constitutie distinge intre atributiile constitutionale prevazute expres in alin.(1) si (2) si atributiile legale ale CSM, cum este cea de avizare. Dupa cum am aratat, doar atributiile constitutionale pot fi obiectul unui conflict juridic de natura constitutionala, dupa cum se arata in decizia precitata. 

In subsidiar, consideram relevant pentru spiritul in care s-a abordat acest fenomen sa facem cateva precizari in legatura cu lista invocata de CSM in cerere.

Unele dintre actele normative enumerate au fost adoptate chiar la initiativa CSM. Exemplificam: Hotararea Guvernului nr. 183/2005 privind infiintarea pe langa Consiliul Superior al Magistraturii a unei activitati finantate integral din venituri proprii (publicata in Monitorul Oficial nr.229/18.03.2005).

Altele au fost elaborate cu larga participare a instantelor judecatoresti si cu sprijinul reprezentantilor CSM. Exemplificam: Hotararea Guvernului nr. 460/2005 privind continutul, etapele, conditiile de finantare, publicare si distribuire a Buletinului procedurilor de reorganizare judiciara si faliment.

Ceea ce este forte important insa este ca o mare parte dintre actele normative listate nu au legatura cu activitatea judiciara sau cu cea a CSM. Cu titlu de exemplu, indicam Hotarârea Guvernului nr. 257/2005 privind infiintarea pe lânga Ministerul Justitiei a unei activitati finantate integral din venituri proprii, publicata in Monitorul Oficial nr. 288/06.04.2005.  

Alte norme pot fi considerate ca ar impune avizul consultativ al CSM doar in cazul in care sintagma „avizeaza actele normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti” ar fi interpretata intr-un sens extrem de larg, interpretare pe care nu o putem accepta. 

Mentionam in aceasta ultima categorie: Legea nr. 406/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 187/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul in România).

O asemenea interpretare extensiva ar face, Onorata Curte, ca, de fapt, avizul de legalitate ale MJLC, prevazut expres de lege, sa fie dublat de un aviz de legalitate al CSM.
  
Concluzionand asupra acestor aspecte, va solicitam, Onorata Curte, sa respingeti acest capat de cerere ca neintemeiat.

(H) Privind afectarea rolului CSM prin controlul efectuat de Minister la unele instante vizand aspecte de competenta exclusiva a CSM [supra (C)(3)]

Consideram ca aceasta sustinere a CSM este neintemeiata. 
In fapt, se produce o confuzie intre doua notiuni distincte, cea de control (ce este in competenta Inspectiei Judiciare) si cea audit intern (exercitat de Directia de Audit Public Intern din cadrul MJLC).
 
Verificarea efectuata de Inspectia Judiciara si auditul intern pot prezenta elemente de similaritate (in special din perspectiva documentelor supuse analizei), dar ele se deosebesc fundamental prin finalitatea generala urmarita, prin obiectivele concrete ale operatiunii si rezultatul obtinut.

Auditul public intern este „activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionând activitatile entitatii publice. 

Acest audit ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, imbunatatind eficienta si eficacitatea sistemului de conducere.

Auditul de sistem(categorie in care se incadreaza misiunea de audit contestata de CSM), reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient.
 
Finalitatea generala a auditului este formularea de recomandari pentru conducerea entitatii publice.

Obiectivele concrete sunt indeplinirea, de catre entitatea publica, a parametrilor de eficienta, eficacitate si economicitate.

In acest scop, este absolut necesar (si tocmai de aceea legea prevede in mod expres) ca auditul sa se exercite asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public, nelimitandu-se doar la departamentele economico-financiare si administrative. 

Acest ultim aspect este, de altfel cunoscut de CSM, avand in vedere ca intre atributiile departamentului de audit din cadrul CSM figureaza competenta de auditare a „sistemelor de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme”.

Contrar celor precizate in legatura cu auditul, finalitatea urmarita de verificarea efectuata de Inspectia Judiciatra din cadrul CSM este total diferita de cea avuta in vedere intr-o misiune de audit. 
Aceasta priveste cariera magistratului, garantarea independentei si profesionalismului acestuia si derularea, in conditiile legii, a actului de justitie.  

Rezultatul unei misiuni de audit este cresterea eficientei si eficacitatii institutiei,cu efect direct asupra modului de cheltuire a banului public. 

Rezultatul unei verificari a Inspectiei judiciare poate fi aplicarea unei sanctiuni disciplinare, revocarea din functie sau dimpotriva, o decizie de a nu se introduce o actiune disciplinara sau poate avea ca efect prelungirea unui mandat intr-o functie de conducere ori sa determine CSM sa efectueze demersuri pentru sprijinirea reputatiei unui magistrat. 

CSM contesta dreptul echipei de audit de a cere instantelor auditate anumite documente, precum si constitutionalitatea unei astfel de cereri.

Onorata Curte, accentuam ca solicitarea anumitor documente in cadrul unei misiuni de audit, in masura in care aceasta cerere se limiteaza strict la materialele care sunt relevante pentru verificarea standardelor si indicatorilor de audit, nu afecteaza independenta instantei de judecata, nu constituie o imixtiune in actul de justitie sau o interferenta in atributiile de control ale CSM. 

De altfel, legea insasi prevede ca auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, pe care le considera relevante pentru misiunea de audit. 

Semnalam ca acelasi document (de exemplu, o fisa a postului) poate fi analizat din perspective diferite, una specifica auditului (se verifica respectarea unui standard in materie de audit, alta specifica Inspectiei judiciare (verificarea indeplinirii atributiilor prevazute de lege, pentru a constata daca se impune aplicarea unor sanctiuni).
 
Referindu-ne, Onorata Curte, la misiunea de audit efectuata de Directia de Audit Public Intern din cadrul MJLC in perioada 19.01-29.05.2009, precizam ca aceasta s-a derulat cu deplina respectare a literei si spiritului legii. 

Aceasta s-a realizat in exercitarea competentei generale a MJLC de auditare a aparatului propriu si a instantelor judecatoresti, competenta ce decurge din calitatea de ordonator principal de credite a ministrului justitiei (precizam ca unitatea de audit din cadrul CSM nu are competente de audit decat in raport cu aparatul propriu). 

Instantele judecatoresti, in virtutea calitatii lor de institutii publice, finantate de la bugetul de stat, se supun nu numai legislatiei in domeniul organizarii judiciare, ci si normelor in materie de audit public intern.
  
Misiunea de audit nu a vizat cariera magistratului si evaluarea acestuia, nu a avut ca obiective sau ca efecte influentarea actului de justitie si atributele specifice independentei judecatorilor, tema misiunii fiind „Evaluarea stadiului implementarii sistemului de control managerial (…)”.

Concluzionand, solicitam, Onorata Curte, respingerea acestui capat de cerere. 

Domnule presedinte, Onorata Curte,
Intrucat fiecare in parte si niciunul dintre aspectele criticate de CSM nu se constituie intr-un conflict de natura constitutionala, in intelesul Constitutiei si jurisprudentei Curtii Constitutionale, solicitam sa dispuneti respingerea cererii CSM ca neintemeiata.

Catalin Marian Predoiu
Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate