« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu

Jurisprudenţă inedită CITR (2): Suntem siguri că pentru confirmarea administratorului judiciar/ lichidatorului provizoriu Legea insolvenţei cere un cvorum de 50%?
13.11.2015 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

JURIDICE - In Law We Trust
Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. Rezumat

Aparent problematica supusă discuţiei a fost adjudecată de practică. Oricând vorbim de şedinţa Adunării Creditorilor în care se pune în discuţie confirmarea administratorului judiciar/lichidatorului provizoriu ne gândim dacă avem voturi suficiente pentru pragul de 50%. De ce? Fiindcă aşa spune art. 19 din Legea nr. 85/2006 (sau art. 57 din Legea nr. 85/2014 – problematica fiind comună). Şi pentru că toată lumea aşa face.

Totuşi, în jurisprudenţă au început să apară şi hotărâri care afirmă contrariul. Cum că nu ar fi nevoie de un cvorum de 50% pentru confirmare, ci doar pentru desemnare. Dar nu este acelaşi lucru? Se pare că nu. În cele ce urmează, vom expune atât argumentele pentru care este nevoie de o majoritate de 50%, cât şi argumentele pentru care este necesară una simplă, iar la final opinia CITR.

B. Starea de fapt

A fost deschisă procedura de faliment în formă generală la debitoarea X, în baza Legii nr. 85/2006. Potrivit atribuţiilor legale, judecătorul sindic a numit un lichidator judiciar provizoriu.

La prima şedinţă a Adunării Creditorilor a figurat pe ordinea de zi „confirmarea lichidatorului judiciar şi a remuneraţiei acestuia”. Lichidatorul judiciar provizoriu a consemnat că a fost confirmat, în baza unui vot reprezentând 46,3% din totalul masei credale.

Un creditor a formulat contestaţie, argumentând că regula arhicunoscută şi clară indicată la art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 constă în necesitatea unui cvorum de cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pentru confirmarea unui lichidator, prin urmare hotărârea trebuie desfiinţată.

Practic, problema de drept incidentă a vizat aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, respectiv dacă este nevoie de un cvorum de 50% pentru confirmarea practicianului desemnat provizoriu?

Art. 19 alin. (2) are următorul conţinut: la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. În cazul în care remuneraţia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin Legea privind profesia de practician în insolvenţă. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic.

Atât Tribunalul, cât şi Curtea de Apel au respins contestaţia. Decizia poate fi lecturată integral în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 1596/28.01.2013 sau aici.

B.1. Argumente potrivit cărora este nevoie de un cvorum de cel puţin 50% pentru confirmarea practicianului desemnat provizoriu:
a) însuşi textul legal de la art. 19 alin. (2) care arată că este nevoie de o majoritate specială, de cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, pentru desemnarea unui administrator judiciar;
b) oricând legea insolvenţei vorbeşte despre actul stabilirii de către creditori a unui administrator judiciar în procedură, vorbeşte de un procent de 50% din valoarea creanţelor [fie că este vorba de creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor[1] care poată să decidă singur confirmarea administratorului provizoriu (art. 19 alin. 2¹), fie că este vorba de contestarea acestei decizii[2], fie că este vorba de hotărârea judecătorului sindic de desemnare sau confirmarea administratorului judiciar votat de creditori[3]];
c) se aplică un tratament diferenţiat, în situaţia în care unui singur creditor îi cerem 50% din valoarea creanţelor pentru a emite o decizie de confirmare a administratorului judiciar provizoriu (art19 alin. 2¹), însă Adunării Creditorilor îi cerem doar o majoritate simplă (sub 50%) pentru aceeaşi acţiune. Aceasta pentru că Legea insolvenţei arată că votul în adunări se bazează pe valoarea creanţelor, iar nu pe numărul creditorilor.

B.2. Argumente potrivit cărora nu este nevoie de o majoritate de cel puţin 50% pentru confirmarea practicianului desemnat provizoriu:
a)
Regula în procedura insolvenţei este că hotărârile Adunării Creditorilor se iau cu majoritatea simplă a creanţelor prezente;
b) Astfel, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 precizează: „cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente”;
c) Legea instituie şi o majoritate specială cu privire la cvorumul de prezenţă, statuând că acesta poate fi diferit de cel stabilit în regula generală, dar dat fiind că ne aflăm în prezenţa unor situaţii de excepţie, legea trebuie să prevadă expres o atare împrejurare, iar norma de excepţie se va aplica şi interpreta restrictiv, limitativ la ipoteza normei ce consacră excepţia conform metodei de interpretare logică consacrată de adagiul exceptio est strictissimae interpretationis;
d) Trebuie notat că textul art. 19 alin. (2) instituie două ipoteze distincte de reglementare chiar dacă potrivit normelor de tehnică legislativă acestea ar fi trebuit să fie delimitate prin alineate diferite (a se vedea în acest sens art. 48 din Legea nr. 24/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare);
e) Astfel, prima ipoteză reglementează atributul pe care îl au creditorii, care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor şi care, la recomandarea comitetului creditorilor, pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. Altfel spus, în această procedură cu această majoritate specială prevăzută de lege, creditorii pot decide să desemneze alt practician în insolvenţă decât cel stabilit provizoriu de judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii;
f) A doua ipoteză este circumscrisă activităţii de confirmare, deci de ratificare, a practicianului desemnat provizoriu de judecătorul sindic;
g) Cu privire însă la această operaţiune care nu mai pune problema desemnării de către creditori în procedura specială prevăzută la art. 19 alin. (2) teza I, pentru confirmare nu mai este necesar cvorumul de prezenţă special prevăzut de textul de lege citat, ci cvorumul instituit în regulă generală prevăzut la art. 15 din Legea nr. 85/2006;
h) Prin urmare, nu este nevoie de un cvorum de cel puţin 50% pentru confirmarea administratorului provizoriu, ci de o majoritate simplă.

C. Opinia CITR

CITR opinează că, dincolo de forma echivocă a art. 19 alin. (2), de oricare baricadă ne-am afla, nu poate fi tăgăduit că acesta enunţă două acţiuni distincte ale Adunării Creditorilor, una de desemnare şi alta de confirmare.

Cutumiar, în practica lichidatorilor, s-a trecut peste această nuanţă şi s-a concluzionat că ar fi unul şi acelaşi lucru. Totuşi, trebuie avut în vedere că legiuitorul nu foloseşte sinonime din motive de estetică a textului legal. Prin urmare, trebuie căutată logica acestuia când a decis să folosească doi termeni diferiţi.

Potrivit DEX[4], „a desemna” înseamnă a „numi într-o funcţie”, în timp ce „a confirma” înseamnă „a numi definitiv (într-un post sau într-o situaţie)[5]”. Observăm astfel că „a desemna” ne duce cu gândul la noutate, iar „a confirma” la ceva deja statornicit, deci nu nou.

Or, aceasta este şi diferenţa între confirmarea lichidatorului provizoriu şi desemnarea altuia nou. Creditorii nu desemnează lichidatorul provizoriu, ci îl confirmă.

Din aceste raţiuni, legiuitorul a cerut o majoritate specială (cel puţin 50%), aşadar un efort deosebit din partea creditorilor, pentru situaţia în care aceştia nu sunt de acord cu persoana lichidatorului provizoriu desemnat de judecător. Aceasta este acţiunea de desemnare.

În schimb, atunci când aceştia sunt de acord cu persoana lichidatorului provizoriu, atunci nu mai este nevoie de acest cvorum special de schimbare, ci de cel general, respectiv majoritatea simplă din creanţele prezente. O interpretare contrară, ar conduce la ideea inutilităţii cele de-a doua fraze de la art. 19 alin. (2), aparent de sine stătătoare („creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic”).

Din aceste motive, CITR arată că nu este nevoie de o majoritate de 50% pentru confirmarea administratorului judiciar provizoriu, ci de una simplă, conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Situaţia este identică şi în Legea nr. 85/2014.


[1] Art. 19 alin. (2¹) are următorul conţinut: „creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia”.
[2] Art. 19 alin. (4) are următorul conţinut: “Dacă în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunării creditorilor sau a creditorului ce deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor nu este contestată, judecătorul-sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, dispunând totodată încetarea atribuţiilor administratorului judiciar provizoriu pe care I-a desemnat prin sentinţa de deschidere a procedurii”.
[3] Art. 11 alin. (1) lit. c) şi d) au următorul conţinut: „desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. (…)”;
d)
confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, precum şi a onorariului negociat. Dacă nu există contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar.”
[4] Definiţia a fost consultată pe site-ul DEX online.
[5] Definiţia a fost consultată pe site-ul DEX online.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Jurisprudenţă inedită CITR (2): Suntem siguri că pentru confirmarea administratorului judiciar/ lichidatorului provizoriu Legea insolvenţei cere un cvorum de 50%?”

  1. Remus RUSU spune:

    CONTRAR celor susținute în opinia de mai sus:
    1. În MINUTA întâlnirii președinților secțiilor specializate (foste comerciale) din cadrul curților de apel, în materia litigiilor cu profesioniști și insolvenței Sinaia, 13-14 iunie 2016
    http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_1164/Minuta%20intalnire%20sectii%20specializate%20-foste%20comerciale-%20Sinaia,%2013-14%20iunie%202016%20.pdf
    se reține sub pct. 5:
    Cu ocazia dezbaterii subpunctului 2 s-au discutat câteva situații speciale care reclamau clarificări suplimentare.
    ˝O primă problemă discutată a fost aceea a procentului de 50% prevăzut în prima teză a art. 57 alin. (2) și în ce măsură acesta este necesar atât în cazul numirii unui administrator la prima ședință a adunării creditorilor cât și în cazul confirmării administratorului desemnat provizoriu sau în ipoteza în care nu este întrunit cvorumul cu majoritate pentru numirea unui nou administrator se consideră confirmat cel desemnat provizoriu.
    Participanții au consimțit cu privire la obligativitatea întrunirii procentajului de 50% în ambele ipoteze, chiar dacă în practică pot apărea situații în care creditorii nu reușesc să întrunească acest procent necesar pentru tranșarea problemei și astfel se păstrează administratorul provizoriu dincolo de momentul primei adunări, respectiv până la întrunirea acestui procent într-o ședință ulterioară cu problematica în speță trecută pe ordinea de zi.˝

    2. în Revista Romana de Jurisprudenta 1 din 2019, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a civilă, decizia civilă nr. 356 din 21 februarie 2018, trimisă în rezumat şi cu comentariu, de judecător Iulia Craiu
    ˝A considera că regulile aplicabile în cazul confirmării administratorului judiciar în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sunt cele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 ar semnifica o interpretare rigidă a normei cuprinse în teza a III-a a art. 57, privită în mod singular, fără a se ţine seama de ansamblul reglementării, din care rezultă criteriul valorii creanţelor de peste de 50% din valoarea lor totală, ca fiind cel decisiv pentru a se hotărî de către creditori asupra practicianului în insolvenţă ce va derula procedura ulterior desemnării cu caracter provizoriu de către judecătorul-sindic.
    – Legea nr. 85/2014: art. 49 şi art. 57˝

    3. în Decizia nr. 1174 din 22-iun-2016, Curtea de Apel Bucuresti
    ˝Nu se poate reţine aplicarea în cauză a cvorumului de 30% şi a majorităţii reglementate de prevederile art.49 din legea, odată ce tocmai art.49 stabileşte că această regulă se aplică atunci când legea nu prevede o majoritate specială.˝

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.