« Newsletter
Flux noutăţi
SelectedVideoArticole autoriJurisprudenţăNoutăţi legislativeAnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro

Noi judecatori la ICCJ – Sectia civila. Interviuri, pe larg
22.06.2009 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Dupa cum v-am informat, Plenul CSM a intervievat joi, 18 iunie 20009, urmatorii candidatii pentru cele doua posturi vacante la Sectia civila si de proprietate intelectuala la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

1. Laura Mihaela IVANOVICI, judecator Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Laura Mihaela Ivanovici: Am terminat Facultatea de Drept in 1989, am intrat in avocatura pentru ca la acel moment asa a fost, am dat apoi examen de intrare in magistratura, am inceput la Judecatoria Craiova, apoi la Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si in prezent la Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV a civila. Am mai avut si alte activitati. Am lucrat o perioada ca expert pentru Uniunea Europeana in cadrul unui proiect privind independenta Justitiei, am participat la conferinte, am colaborat si cu INM cand a fost nevoie pe anumite domenii. Dupa cum ati vazut in CV-ul meu, am o serie de lucrari in colaborare cu alti colegi judecatori.
Virgil Andreies: Va rog sa comentati o cauza CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 1 din Protocol.
Laura Mihaela Ivanovici: E adevarat ca CEDO are mai multe hotarari care constata incalcarea acestui articol. Cred ca una dintre cele mai importante hotarari e cauza Paduraru contra Romaniei, e o cauza de referinta, pe care CEDO a evidentiat-o ulterior si in alte hotarari. S-a considerat ca s-a incalcat acest articol referitor la proprietate. De ce? Curtea a statuat ce inseamna un bun in sensul Conventiei. Faptul ca o persoana a obtinut o hotarare judecatoreasca si ulterior nu a reusit sa obtina bunul s-a considerat ca reprezinta o ingerinta.
Virgil Andreies: In afara de incalcarea mentionata, aceasta cauza are o anumita specificitate. In ce consta?
Laura Mihaela Ivanovici: Cauza Paduraru contra Romanieia a statuat ca Romania nu si-a indeplinit obligatia pozitiva de a reactiona cu coerenta.
Virgil Andreies: In cauza Rotaru contra Romaniei ce s-a incalcat?
Laura Mihaela Ivanovici: Nu retin, dar cred ca art. 1.
Virgil Andreies: E vorba de art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private. Care sunt circumstantele in raport de care se apreciaza ca o cauza a fost solutionata intr-un termen rezonabil?
Laura Mihaela Ivanovici: Este vorba de complexitatea cauzei, activitatea autoritatilor, atitudinea partilor care poate genera prelungirea cauzei.
Virgil Andreies: Si ar mai fi inca una… Miza procesului.
Laura Mihaela Ivanovici: Miza litigiului.
Virgil Andreies: In materia Legii nr. 85/2002 exista vreo decizie de recurs in interesul legii?
Laura Mihaela Ivanovici: Exista o decizie de recurs in interesul legii pronuntata in 2008 prin care s-a statuat – cad sub incidenta acestei legi si contractele de inchiriere care au fost incheiate anterior acestei legi.
Virgil Andreies: Care este competenta Sectiilor Unite?
Laura Mihaela Ivanovici: Competenta Sectiilor Unite este sa se pronunte pe recursurile in interesul legii, sa se pronunte asupra sesizarilor cand e nevoie de schimbarea jurisprudentei unei sectii
Virgil Andreies: O decizie de recurs in interesul legii in materie necontencioasa cunoasteti?
Laura Mihaela Ivanovici: Inalta Curte s-a pronuntat recent si s-a statuat ca dispozitiile referitoare la publicitatea hotararilor se aplica si acestei proceduri.
Virgil Andreies: In prima instanta. Ce caracter are aceasta incheiere?
Laura Mihaela Ivanovici: Incheierea pronuntata de prima instanta in materie necontencioasa e o incheiere care nu are caracter de contradictorialitate.
Virgil Andreies: Ar avea caracterul unui act administrativ?
Laura Mihaela Ivanovici: Nu chiar. 
Virgil Andreies: Aceasta incheiere este si un act juridic. Prin ce?
Laura Mihaela Ivanovici: Prin faptul ca este pronuntata de catre o instanta.
Anton Pandrea: In materia conexarii (art. 164 Cod procedura civila), in practica instantelor s-au intalnit puncte de vedere diferite. Care sunt acestea?
Laura Mihaela Ivanovici: In ceea ce priveste problemele de conexare ele sunt legate de litispendenta pentru ca se pot reuni doar daca se afla in acelasi stadiu procesual. De principiu nu ar trebui sa se conexeze, una ar trebui sa se suspende.
Anton Pandrea: E corect. Dar doream sa va referiti la alta situatie. Vi se ridica in sedinta exceptia conexarii unui dosar la alt dosar aflat la acelasi complet. Cum procedati propriu-zis?
Laura Mihaela Ivanovici: De obicei, se trimite dosarul mai nou la dosarul mai vechi prin incheiere urmand ca instanta care primeste dosarul sa se pronunte asupra conexarii.
Anton Pandrea: O puneti in discutia partilor?
Laura Mihaela Ivanovici: Da, urmand ca instanta sa dispuna prin incheiere.
Anton Pandrea: Aceasta incheiere e supusa caii de atac?
Laura Mihaela Ivanovici: Depinde daca prin aceasta incheiere se intrerupe judecata. Eu personal consider ca nu se intrerupe judecata. 
Anton Pandrea: Unii trimit prin incheiere, altii prin masura administrativa.
Laura Mihaela Ivanovici: E o masura administrativa, nu dureaza foarte mult. Daca se apreciaza ca e necesara conexarea, se conexeaza si judecata continua. Altfel ar fi afectata celeritatea solutionarii dosarului.
Anton Pandrea: Acesta este si punctul de vedere majoritar.

Georgeta Carmen NEGRILA, judecator Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Georgeta Carmen Negrila: Am absolvit Facultatea de Drept Bucuresti in anul 1994, mi-am inceput carierea la Judecatoria sectorului 6. Cand am indeplinit conditiile prevazute de lege si cand m-am considerat pregatita sa particip la examen, in 1999 am promovat la Tribunalul Bucuresti si in 2002 la Curtea de Apel Bucuresti. Am o vechime de aproximativ 15 ani. Pregatirea profesionala individuala a fost o prioritate (prin INM si diverse organisme). Am mers la colocvii, seminarii, Organizatia Mondiala a proprietatii intelectuale, Oficiul Brevetului European. Am si calitatea de formator la INM (drept procesual civil), atat pentru formare initiala cat si pentru formare continua. Fac parte din comisii de contestatii in mod constant. Sunt autor al lucrarii Apelul in procesul civil, coautor al unei lucrari in materie de marici si indicatii geografice, precum si numeroase articole publicate in reviste (printre care si Revista Romana de Jurisprudenta).
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materie de uzucapiune inceputa sub imperiul Decretului nr. 115/1938 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1996?
Georgeta Carmen Negrila: Este o decizie de recurs in interesul legii prin care s-a statuat ca Decretul nr. 115/1938 pe baza caruia se solutioneaza astfel de cereri s-a ajuns la o solutie cand pentru situatii cand chiar ultraactiveaza legea datorita situatiei ca Legea nr. 7 nu are dispozitii finale si tranzitorii si s-a folosit un argument de analogie (Decretul nr. 13/1943). Acesta a fost argumentul.
Anton Pandrea: Stiti ce probleme s-au ridicat in practica in materie de uzucapiune de carte funciara?
Georgeta Carmen Negrila: In materie de carte funciara se mai pune problema actiunilor de carte funciara. Nu am judecat in aceasta materie. Stiu in principiu ca inscrierea in cartea funciara e posibila sub imperiul Decretului 138.
Virgil Andreies: Va rog sa comentati o cauza CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 8.
Georgeta Carmen Negrila: Este vorba de dreptul la viata privata si de familie. Cateva cauze le-am gasit la Ordonanta privind regimul juridic al strainilor cand se dispune expulzarea persoanei declarate indezirabile si concluzia la care se ajunge e valoarea circumstantelor personale ale reclamantului, adica se verifica legaturile avute din cadrul familiei.
Virgil Andreies: Cu o singura exceptie. Imobilele dobandite in temeiul art. 8 din Legea 112 pot constitui obiect al executarii silite?
Georgeta Carmen Negrila: Da, decizia de recurs in interesul legii privind indisponibilizarea si scoaterea temporara din circutiul civil.
Virgil Andreies: Care este competenta Sectiilor Unite?
Georgeta Carmen Negrila: Solutioneaza recursurile in interesul legii, solutioneaza sesizarile in legatura cu schimbarea jurisprudentei uneia dintre sectii, sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea controlului constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, propune la sfarsitul fiecarui an directiile in care e necesara imbunatatirea legislatiei.
Virgil Andreies: Ce aduce nou cauza Paduraru contra Romaniei?
Georgeta Carmen Negrila: S-a statuat ca statul nu si-a indeplinit obligatia pozitiva de a reactiona in aceasta problema importanta si de incertitudine generala creata de aceasta omisiune.
Virgil Andreies: Instanta competenta sa solutioneze cerere de instituire a unui curator special?
Georgeta Carmen Negrila: Instanta pe rolul careia se afla cererea e competenta sa se pronunte pe o astfel de cerere.

Maria PANA, judecator la Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Maria Pana: Am absolvit Facultatea de Drept in anul 1983, am fost repartizata la instanta sectorului agricol Ilfov, am luat definitivatul in anul 1985, apoi la Judecatoria sectorului 5, Judecatoria sectorului 6, Tribunalul Bucuresti, sectia civila, din 1993 pana in 1995 la Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV a civila, din 1995 pana in 2005 am fost avocat in Baroul Bucuresti, cabinet individual de avocatura, iar in 2005 am revenit la Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV a. 
Virgil Andreies: Va rog sa comentati o cauza CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6.
Maria Pana: Ce mi-a atras atenita este o cauza recenta din 26 martie, cauza Tudor, Tudor, pe practica neunitara in cadrul aceleiasi curti de apel in materia imobilelor nationalizate si motivarea deciziei e pe practica neunitara. Inca o noutate, a fost atacata decizia 33. Aceasta practica se presupune ca nu va fi de durata si aceasta exceptie de nepreviziune pentru chiriasul cumparator dobanditor in baza Legii 112 are la indemana o cale eficienta, directa de a obtine despagubiri prin chemarea in garantie a statului si prin actiunea in evictiune. Exista doua puncte de vedere – acordarea pretului actualizat si nu a despagubirilor reprezentand diferenta dintre pretul actualizat si valoarea de piata a imobilului iar alte instante acorda si aceste despagubiri.
Virgil Andreies: In principal condamnarea Romaniei la CEDO ce vizeaza?
Maria Pana: Dreptul la un proces echitabil, solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, accesul la justitie.
Virgil Andreies: Lipsa semnaturii pe cererea de recurs poate fi acoperita?
Maria Pana: Da, pe art. 133 Cod procedura civila. Daca la termenul de azi s-a prezentat recurentul se poate indrepta atunci, daca nu, la urmatorul termen.
Virgil Andreies: In tot cursul solutionarii recursului, cu exceptia solicitarii partii pana la termenul urmator. Judecatorul care a facut parte din completul care a solutionat fondul poate participa la solutionarea unei cereri de revizuire sau contestatii in anulare?
Maria Pana: Da, este o decizie de recurs in interesul legii insa pentru garantarea impartialitatii se poate abtine judecatorul de la judecata in situatia cand acesta si-a spus parerea.
Virgil Andreies: Nu este incompatibil dar se poate pune problema abtinerii.
Nicolae Popa: Ma intreb daca a ajuns la ei decizia 33. 
Maria Pana: Sunt cele mai delicate probleme, e foarte greu de motivat, sunt foarte multe motive pe care avocatii le invoca. Sunt cele mai grele probleme.
Nicolae Popa: Mi-a luat 8 luni ca sa cad de acord asupra cvorumului.
Anton Pandrea: Exista practica neunitara la nivelul CEDO?
Maria Pana: Da. In cauza Viasu contra Romaniei, notiunea de bun este extinsa cu doua elemente si anume speranta ca nu si-a exercitat dreptul de proprietate si daca un stat contractant a emis o legislatie in sensul restituirii imobiluului, aceasta legislatie creeaza un nou drept de proprietate.
Nicolae Popa: Daca urmarim si orientarea CEDO, ea variaza. Ne cearta pentru ceva. In cauza Petre, Petre, ne condamna pentru lungimea procesului insa uita ca mai mult de jumatate din termene au fost acordate la cererea partilor. 
Maria Pana: Am aceasta temere ca CEDO nu va reveni asupra practicii dupa decizia 33 care are mai multe variante, este fundamentata riguros. 
Nicolae Popa: Solutia se afla la legiuitor si nu la judecator.

Sorin PASCU, judecator la Curtea de Apel Craiova
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Sorin Pascu: Sunt judecator la Curtea de Apel Craiova din ianuarie 2000, sectia conflicte de munca, sectia este foarte incarcata. Din 1995 pana in 2000, am functionat la Tribunalul Dolj, am fost 3 ani judecator sindic, am absolvit Facultatea de Drept in 1988. Nu am fost tentat sa parasesc aceasta profesie. M-am preocupat sa solutionez cauzele intr-un termen rezonabil.
Virgil Andreies: In cauza Vasilescu contra Romaniei ce articol s-a incalcat?
Sorin Pascu: A fost incalcat art. 6 alin. 1 privind solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.
Virgil Andreies: Cauza Grosu contra Romaniei.
Sorin Pascu: Este vorba de consacrarea irevocabila in Justitie a dreptului fostului proprietar, respectiv actiunea in revendicare impotriva chiriasului cumparator.
Virgil Andreies: Ce articol a fost incalcat?
Sorin Pascu: Primul Protocol aditional, art. 6.
Virgil Andreies: In materia Legii nr. 85/2002 exista vreo decizie de recurs in interesul legii?
Sorin Pascu: Locuintele constituite din fondul statului sunt supuse vanzarii-cumpararii si dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care se apreciaza ca un dosar se solutioneaza intr-un termen rezonabil?
Sorin Pascu: Conduita statului, a partilor, miza litigiului.
Virgil Andreies: Care este competenta Sectiilor Unite?
Sorin Pascu: Solutioneaza recursurile in interesul legii, sesiz. Curtii Constitutionale in vederea verificarii constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.
Anton Pandrea: Curtea de Apel Craiova e o curte care pune foarte multe probleme la Comisia de unificare a practicii judiciare. In materia perimarii?
Sorin Pascu: Probleme s-au pus in legatura cu hotararile prin care se constata perimarea daca sunt supuse recursului. Stiu ca e practica batatorita. 
Anton Pandrea: Cand s-a dispus suspendarea au fost cele doua puncte de vedere, daca s-a comunicat incheierea de suspendare.
Sorin Pascu: Daca incheierea de suspendare nu a fost comunicata, nu poate opera perimarea. E supusa recursului, pe de alta parte, e o incheiere prin care se intrerupe cursul procesului.
Anton Pandrea: Daca sectia civila a Inaltei Curti are competenta pe fond sa judece?
Sorin Pascu: Comisia de cercetare a averilor.
Anton Pandrea: E la contencios.
Sorin Pascu: Conflictele de competenta, stramutarile, constestatiile la titlu.

Adriana POPESCU, judecator la Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Adriana Popescu: Am absolvit Facultatea de Drept din Iasi in 1977, am fost consilier juridica, din 1986 sunt judecator cu o pauza de 7 luni cand am fost avocat. Am o chestiune, profit de prezenta mea in Plenul CSM sa va solicit acordul. Am un litigiu la Valenii de Munte, cu titlu executoriu obtinut in 2005, am formulat o actiune de demolare care mi-a fost respinsa, ieri mi s-a comunicat. Motivarea judecatorului se afla intr-un singur rand si anume „expertul parte al paratilor apreciaza ca intre proprietatile partilor este o distanta de 3 m.” Nu am vazut o astfel de motivare. In concluzie, doresc sa formulez plangere penala pentru abuz in serviciu impotriva judecatorului care am inteles ca este si vicepresedintele Judecatoriei Valenii de Munte.
Virgil Andreies: In ce sens va poate ajuta CSM?
Adriana Popescu: Profitand de aceasta situatie, fac plangere penala.
Virgil Andreies: In principiu, un justitiabil care pierde trebuie sa faca plangere penala impotriva judecatorului?
Adriana Popescu: Mi se pare o hotarare abuziva. Constat cu stupoare ca un judecator care are grad de judecator de Inalta Curte judeca la judecatorie. M-as duce si eu sa functionez la Judecatoria sectorului 1.
Virgil Andreies: Puteti sa ne dati nominal? Poate e vorba de un procuror. La judecatorie nu exista. 
Adriana Popescu: Nu stiu… Inteleg sa acced la Inalta Curte dar numai in conditiile unui examen. Acest interviu nu raspunde cerintelor de transparenta.
Virgil Andreies: Sunteti de parere ca aceasta metoda nu e cea mai potrivita?
Adriana Popescu: Nu stiu in ce masura raspunde cerintelor de transparenta. Refuz sa raspund intrebarilor puse de domnul Anton Pandrea.
Virgil Andreies: O scurta prezentare a cauzei Rotaru.
Adriana Popescu: …
Virgil Andreies: Procedura de schimbare a jurisprudentei la Inalta Curte.
Adriana Popescu: Sectiile Unite.
Virgil Andreies: Cine face sesizarea?
Adriana Popescu: Presedintele de sectie.
Virgil Andreies: In materia Legii nr. 85/2002 exista vreo decizie de recurs in interesul legii?
Adriana Popescu: Da. 
Virgil Andreies: Daca sectia civila a Inaltei Curti are competenta pe fond sa judece?
Adriana Popescu: Cererile de stramutare, de recuzare, declinarile de competenta intre instante de grad inferior.

Eugenia PUSCASIU, judecator la Curtea de Apel Cluj
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Eugenia Puscasiu: Mi-am inceput cariera in 1977 la Sighetu Marmatiei, apoi la Dej iar la Curtea de Apel Cluj Napoca sunt din 1992. In aceasta perioada, am incercat sa-mi desfasor activitatea si pe plan didactic, sunt profesor asociat la mai multe facultati private, la Babes-Bolyai am seminarizat pe obligatii si succesiuni. Am scris cateva lucrari cu participarea colegilor de la sectie.
Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materie de uzucapiune inceputa sub imperiul Decretului nr. 115/1938 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1996?
Eugenia Puscasiu: Exista o decizie de recurs in interesul legii, uzucapiunea inceputa sub imperiul Decretului nr. 115/1938 e guvernata de Legea 115. Ar mai fi o idee de uzucapiune cu privire la posesiile incepute anterior Legilor 58, 59/1974, prescriptia achizitiva nu a fost intrerupta nici dupa abrogarea lor, posesorii acestor terenuri pot cere constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Virgil Andreies: Cauza Paduraru contra Romaniei.
Eugenia Puscasiu: E des citata in practica CEDO. CEDO analizeaza legat de legislatia interna privind preluarile fara titlu.
Virgil Andreies: Ce aduce nou aceasta decizie in afara de clasica incalcare a dreptului de proprietate?
Eugenia Puscasiu: Lipsa de coerenta legislativa.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care se apreciaza ca un dosar se solutioneaza intr-un termen rezonabil?
Eugenia Puscasiu: CEDO a stabilit ca termenul rezonabil trebuie raportat la natura litigiului, complexitatea cauzei, durata procedurii interne, conduita partilor, miza efectiva.
Virgil Andreies: Cu privire la caracterul evaluabil/neevaluabil al litigiilor comerciale cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Eugenia Puscasiu: Prin decizia de recurs in interesul legii s-a statuat ca in stabilirea competentei materiale si a cailor de atac, atunci cand e vorba de actiuni in constatarea existentei/inexistentei unui drept, aceste actiuni sunt considerate evaluabile in bani.
Virgil Andreies: De ce a fost necesar?
Eugenia Puscasiu: A existat o practica neunitara.
Virgil Andreies: Pentru stabilirea competentei.
Anton Pandrea: Prima intrebare se refera la uzucapiune. La Cluj, legat de cadrul procesual pasiv daca nu se cunoaste proprietarul.
Eugenia Puscasiu: S-a pus problema daca nu poate fi chemat in judecata vecinul (pentru opozabilitate) si autoritatile.
Anton Pandrea: Daca sectia civila a Inaltei Curti are competenta pe fond sa judece?
Eugenia Puscasiu: Cererile de stramutare, conflictele de competenta.
Anton Pandrea: Mai sunt si altele?
Eugenia Puscasiu: Nu.
Anton Pandrea: Recent a avut loc un proces electoral.
Eugenia Puscasiu: Da, contestatiile…

Rodica SUSANU, judecator la Curtea de Apel Bucuresti
Virgil Andreies: O scurta prezentare, va rog, a traseului dumneavoastra profesional.
Rodica Susanu: Ma numesc Susanu Rodica, sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti de aproximativ 10 ani, vechime de aproape 16 ani si in lumea juridica de 23 ani. Am participat la conferinte, in colectivul de elaborare de culegeri de practica judiciara.
Virgil Andreies: Procesul de solutionare in cazul schimbarii jurisprundentei.
Rodica Susanu: Ori de cate ori se considera ca este nevoie sa se schimbe jurisprudenta, se sesizeaza Sectiile Unite si dupa ce se pronunta Sectiile Unite se continua judecata.
Virgil Andreies: Partile se citeaza?
Rodica Susanu: Cred ca da.
Virgil Andreies: Desi nu ar trebui pentru ca Sectiile Unite se pronunta pe chestiuni de procedura. In sfarsit… Cunoasteti o hotarare pronuntata de CEDO contra Romaniei privind incalcarea art. 8?
Rodica Susanu: A fost constatata incalcarea acestui drept de mai multe ori si presupune dreptul de viata privata, de familie. In cauza Rotaru s-a constatat incalcarea dreptului la viata privata. In domeniul minorilor, cauza Lupsa contra Romaniei.
Virgil Andreies: In materia Legii nr. 85/2002 exista vreo decizie de recurs in interesul legii?
Rodica Susanu: In materia Legii 85 s-a statuat ca aceasta lege se aplica nu numai contractelor de inchiriere existente la momentul intrarii in vigoare a acestei legi ci si celorlalte contracte incheiate anterior acestei legi.
Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care se apreciaza ca un dosar se solutioneaza intr-un termen rezonabil?
Rodica Susanu: Caracterul rezonabil a fost definit in cauza Constandache si s-a statuat ca se raporteaza la circumstantele particulare, conduita partilor, autoritatilor, miza procesului. 
Virgil Andreies: Exista vreo decizie de recurs in interesul legii in materie necontencioasa?
Rodica Susanu: Da, Inalta Curte a apreciat ca trebuie sa intervina cu privire la solutionarea cauzelor in prima instanta in aceasta materie. Judecata de fond are loc in sedinta publica.
Virgil Andreies: Natura juridica a incheierii pronuntat de instanta de fond?
Rodica Susanu: E un act de procedura civila de natura administrativa.
Virgil Andreies: De ce?
Rodica Susanu: Nu se urmareste stabilirea unui drept contra unei alte persoane, situatia aceasta caracterizeaza procedura contencioasa. 
Anton Pandrea: In practica instantelor, exista o moda din partea partilor care doresc lungirea proceselor. In materie civila, intervenientul accesoriu poate invoca exceptia de neconstitutionalitate?
Rodica Susanu: Acesta trebuie sa fie sustinut de partea pentru care intervine. Codul de procedura civila si Legea 92 nu prevad o astfel de situatie. Din punctul meu de vedere, nu, pentru ca se tinde la prelungirea judecatii.
Anton Pandrea: E si punctul de vedere majoritar. Cand statul e parte in proces si se pune problema obligarii la taxa de timbru.
Rodica Susanu: Cand e vorba de venituri publice se timbreaza.
Anton Pandrea: Competenta Completului de 9 judecatori?
Rodica Susanu: Are o competenta in materie penala si in materie disciplinara, judeca recursurile in materie disciplinara.

Pentru Stiri.Juridice
Alina Matei

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.