Dumitru Dobrev: Acțiunea oblică în noul Cod civil

Dumitru Dobrev a publicat, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 7/2014, articolul intitulat „Acțiunea oblică în noul Cod civil”.

Acțiunea oblică este consacrată ca fiind acel mijloc juridic prin care creditorul exercită drepturile și acțiunile debitorului sau atunci când acesta refuză sau neglijează să și le exercite.

Acțiunea oblică este întotdeauna utilizată împotriva terților, de regulă, împotriva debitorilor debitorului, cu scopul de a readuce o valoare în patrimoniul debitorului pe care acesta se abține s-o recupereze, pentru a nu fi urmărită de creditorii săi.

Creditorul care recurge la calea acțiunii oblice nu o face în temeiul unui drept propriu împotriva terțului care este debitor al debitorului său. Acțiunea oblică îl autorizează pe creditor doar să exercite drepturile și acțiunile debitorului, în locul acestuia. Efectele sale sunt acelea pe care și debitorul le-ar fi obținut, dacă ar fi acționat el însuși. Pentru acest motiv, posibilitatea prevăzută de art. 1560 NCC a primit și calificarea de acțiune indirectă.

În ceea ce privește domeniul de aplicare al acțiunii oblice, creditorii pot exercita, în principiu, toate drepturile și acțiunile debitorului, afară de cele ”strâns legale de persoana debitorului”.

Din punct de vedere al condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească dreptul de creanță al creditorului care exercită acțiunea oblică, creditorul trebuie să dețină un drept de creanță împotriva debitorului, iar creanța trebuie să prezinte caracter cert și exigibil.

Creanțele care nu dau drept la exercitarea acțiunii oblice sunt: cele cu termen în favoarea debitorului, creanțele sub condiție suspensivă, precum și creanțele eventuale.

Dreptul de creanță al creditorului nu trebuie să se fi născut anterior dreptului debitorului pe care urmează să-l exercite pe cale oblică.

Din punct de vedere al condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească debitorul, acțiunea oblică este admisă numai în cazul în care debitorul nu-și exercită drepturile și acțiunile sale patrimoniale. Fapt ce trebuie să fie probat de creditor.

Acțiunea poate fi exercitată de către orice creditor, acesta trebuie să facă dovada unui interes serios și legitim. În caz contrar, terțul acționat de creditor poate să invoce lipsa de interes și să ceară respingerea acțiunii.

Din punct de vedere al prescripției acțiunii oblice, aceasta urmează să fie admisă numai în cazul în care creanța creditorului este neprescrisă.

Din perspectiva efectelor față de creditorul care exercită acțiunea oblică, efectele acțiunii oblice se produc în patrimoniul debitorului și în gajul general al creditorilor. De rezultatul obținut profită toți creditorii debitorului neglijent, și nu numai cel care a exercitat acțiunea.

În ceea ce privește efectele acțiunii oblice față de terțul pârât, acesta poate opune creditorului toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca și împotriva debitorului. El nu are dreptul să se prevaleze, în apărare, de vreo eventuală excepție născută din raporturile sale cu creditorului.

Acțiunea oblică este individuală, în ce privește exercițiul său, și corelativă, prin efectele sale. În cazul în care hotărârea instanței este de admitere a acțiunii oblice, ea profită tuturor creditorilor debitorului, chiar dacă nu au intervenit în proces.

În situația în care hotărârea pronunțată este de respingere, părerile sunt diferite. Punctul de vedere majoritar afirmă că în cazul neintroducerii debitorului în cauză, hotărârea nu va fi opozabilă nici debitorului și nici celorlalți creditori ai săi, cu excepția creditorului reclamant.

Ioana-Bianca Tofan

Citeşte mai mult despre creditor, debitor, drept de creanta, Dumitru Dobrev, Ioana-Bianca Tofan, Revista Romana de Drept al Afacerilor! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.