România comunică autorităţile competente în aplicarea Regulamentului 650/2012 privind succesiunile
23 noiembrie 2015 | Ioan-Luca VLAD
Aşa cum arătam într-un articol anterior, de la 17 august 2015, a început să fie aplicabil Regulamentul nr. 650/2012 privind succesiunile. Aplicarea acestuia nu este însă posibilă fără concursul autorităţilor naţionale. Potrivit art. 78 din Regulament, până la data de 14 ianuarie 2014, statele membre trebuiau să comunice Comisiei date relevante privitoare la instanţele şi alte autorităţi competente pentru diferite proceduri introduse de Regulament (descrise mai jos), precum şi anumite aspecte de procedură internă. De asemenea, potrivit art. 79, în baza comunicărilor statelor membre, Comisia trebuie să stabiliească şi să publice lista autorităţilor şi profesioniştilor care se supun competenţei internaţionale stabilite de Regulament.
România este unul dintre statele care au comunicat Comisiei aceste informaţii, făcând posibilă publicarea lor, deşi cu întârziere. Este de menţionat că, nici astăzi, unele dintre statele membre nu au comunicat aceste informaţii, ca atare listele complete nu au putut fi publicate în JOUE.
Remarcăm faptul că, deşi nu sunt autorităţi supuse competenţei internaţionale prevăzute de Regulament, notarii publici din România sunt singurele autorităţi competente să emită Certificatul European de Moştenitor!
Redăm mai jos informaţiile necesare practicienilor din România:
1. Autoritatea competentă să primească cererile pentru încuviinţarea executării unei hotărâri în materie succesorală pronunţate într-un alt stat membru (art. 45 alin. 1 din Regulament): tribunalul;
2. Autoritatea competentă să judece calea de atac împotriva hotărârii privind cererea de încuviinţare a executării unei hotărâri în materie succesorală pronunţată într-un alt stat membru (art. 50 alin. 2 din Regulament): Curtea de Apel;
3. Autoritatea competentă să deruleze procedura de contestare a hotărârii pronunţate ca urmare a exercitării căii de atac menţionate la punctul precedent (art. 51 din Regulament): Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
4. Numele procedurii de contestare a hotărârii pronunţate ca urmare a exercitării căii de atac menţionate la punctul 2 (art. 51 din Regulament): recurs;
5. Autoritatea competentă să elibereze Certificatul European de Moştenitor (art. 64 şi 78 alin. 1 lit. (c) din Regulament): notarul public;
6. Autoritatea competentă să judece calea de atac împotriva deciziei autorităţii competente să elibereze Certificatul European de Moştenitor (art. 72 din Regulament): Judecătoria;
7. Calea de atac faţă de decizia notarului public în materia Certificatului European de Moştenitor (art. 72 din Regulament): în România, Certificatul European de Moştenitor este eliberat, la cerere, de către notarul public care a emis certificatul de moştenitor potrivit legii române. O contestaţie poate fi formulată împotriva emiterii Certificatului European de Moştenitor, precum şi împotriva refuzului de a emite Certificatul European de Moştenitor. Contestaţia este soluţionată de Judecătoria în circumscripţia căreia este situat notarul public care a emis certificatul de moştenitor potrivit legii române. Decizia este supusă unui singur apel. În cursul soluţionării contestaţiei, instanţa poate suspenda efectele Certificatului European de Moştenitor. Notarul public care a emis Certificatul European de Moştenitor este competent să rectifice, modifice şi să retragă Certificatul European de Moştenitor. În caz de rectificare, modificare şi retragere a Certificatului European de Moştenitor, notarul public are obligaţia să informeze toate persoanele cărora le-au fost emise copii ale Certificatului European de Moştenitor. O contestaţie se poate introduce împotriva rectificării, modificării şi retragerii Certificatului European de Moştenitor. Contestaţia este soluţionată de către Judecătoria în a cărei circumscripţie este situat notarul public care a rectificat, modificat sau retras Certificatul European de Moştenitor. Decizia este supusă unui singur apel;
8. Autorităţi şi profesionişti ai dreptului având competenţă în materie succesorală, altele decât instanţele, în sensul art. 3 alin. (2) din Regulament (adică acelea care intră în sensul larg de ”autoritate judiciară” şi se supun normelor de competenţă ale Regulamentului): nu există.
Notă: puţine state membre au comunicat astfel de autorităţi, pe care le prezentăm pentru informarea practicienilor:
– Cehia, Grecia, Spania, Croaţia, Ungaria, Portugalia: notarul;
– Finlanda: o instituţie specifică, numită ”estate distributor” (partajant de succesiuni);
– Suedia (concomitent): Agenţia Fiscală Suedeză (Skatteverket), partajantul de succesiuni (skiftesman), executorul testamentar (testamentsexekutor), administratorul special al succesiunii (sarskild boutredningsman).
Remarcăm, privitor la România, că autorităţile comunicate Comisiei se înscriu în linia generală a competenţelor ”tradiţionale” în dreptul român. Apreciez ca fiind naturală desemnarea notarilor publici ca emitenţi ai Certificatului European de Moştenitor, având în vedere că, şi după o hotărâre judecătorească în materie succesorală, certificatul naţional de moştenitor se emite tot de către notarul public.
Invit pe această cale pe colegii notari să publice şi ei materialele interne (regulamente, norme, instrucţiuni) elaborate privitor la eliberarea certificatului, pentru uşurinţa pregătirii documentaţiei necesare de către profesioniştii implicaţi.
Av. dr. Ioan-Luca Vlad
Avocat titular al CI Ioan-Luca Vlad
Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
