Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Conivenţă, consecvenţă şi transparenţă

26.11.2015 | Daniel UDRESCU

Prin decizia nr. 3736/24.11.2015, ÎCCJ a respins recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice împotriva Sentinţei nr. 866 din 14 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, ca nefondat. Prin Hotărârea nr. 866/2014, în dosarul nr. 5314/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti, s-a anulat OMFP nr. 1873/12.04.2011 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 2/2011. Pentru mine, aceste luări de poziţie în contenciosul fiscal al ÎCCJ sunt fără un impact palpabil. Nici avocaţii nu au cerut daune, nici instanţa nu le-a acordat. Prejudiciu nu există, urmărire penală a vinovaţilor de genocid economic nu există. De fapt, o simplă formalitate, decizia confirmă judecata CJUE în cauzele conexate Tulică/Plavoșin. CJUE ne-a judecat cauzele Tulică/Plavoșin, pentru ca, mai apoi, Ordinul nr. 1.820 din 30 decembrie 2014 al Ministrului Finanţelor Publice privind aprobarea Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 6/2014 să modifice Decizia nr. 2/2011.

Două acte administrative au fost anulate (de fapt unul, că celălalt a fost doar modificat ca să susţină în continuare ilegalităţile ANAF). Autoritatea a comis un abuz generalizat la aproape un milion de tranzacţii imobiliare. Cine sunt vinovaţii? În primul rând, Ministrul Finanţelor Publice care a semnat OMFP nr. 1873/12.04.2011, anulat de instanţă.

În al doilea rând, în urma lipsei de consecvenţă şi contrar Legii, ANAF, prin preşedinte şi alţi potentaţi Directori, a permis experimente ale genocidului economic – control fiscal la persoane fizice – prin care unele autorităţi fiscale (de exemplu, Constanţa sau Bistriţa) considerau TVA ca fiind inclusă în prețul de vânzare, iar altele emiteau decizii de impunere adăugând TVA peste preţ (Bucuresti, Ilfov, Băcau, Brasov etc.). Sau unele (Giurgiu, Ilfov) să considere tranzacţiile cu terenuri arabile din intravilan ca scutite, altele să-l impoziteze. Sau unele (Ilfov, Dolj) să ceară urmărire penală, altele nu. Cine a sancţionat acest lucru? S-a făcut comisie parlamentară pentru genocidul economic? Citez din Lege:
Art. 5 aliniat (1) Cod de procedură fiscală – Aplicarea unitară a legislaţiei. Organul fiscal este obligat să aplice unitar prevederile legislaţiei fiscale pe teritoriul României, urmărind stabilirea corectă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

În al treilea rând, sub scuza unei interpretări unitare a legislaţiei fiscale, Comisia Fiscală Centrală a emis Decizia nr. 2/2011, în ciuda faptului că Norma metodologică 23 (2) teza (2) la art. 140 Cod fiscal deja avea o interpretare corectă susţinută şi de CJUE în cauzele conexate Tulică/Plavoșin:
De regulă, prețul include taxa în cazul livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii direct către populație, pentru care nu este necesară emiterea unei facturi potrivit art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum și în orice situație în care prin natura operațiunii sau conform prevederilor contractuale prețul include și taxa.

În al patrulea rând, Contenciosul Fiscal, care ignoră neclaritatea legii, ignoră deciziile CJUE cu privire la substanţă, la deductibilitatea TVA şi a principiului proporţionalităţii dobânzilor şi penalităţilor coroborat cu durata controlului, dar execută contribuabilii pe capete, acolo unde deciziile rămân irevocabile. În acest sens sunt execuţiile publice în Dosarele Bledea Gheorghe – Decizia nr. 3086 din 9 octombrie 2015 şi Dănoiu Nicolae – Decizia nr. 3539/10.11.2015, care normal ar trebui să ajungă la CEDO pentru abuz al instanţelor.

De ce instituţie feudală? Bineînţeles că între aceste două acte administrative există conivenţă şi expresia favorită de instituţie feudală este fundamentată pe observaţii pertinente. Interesul cetăţeanului a fost sacrificat pentru interesul de partid, adică al unor mafioţi arestaţi deja, care pentru beneficiu personal au vândut ţara intereselor străine. Decizia nr. 2/2011 a Comisiei Fiscale Centrale (unde plecăciunea faţă de ordinul şefului este mai importantă decât Legea), instituia o prezumţie legală absolută (iuris et de iure), care nu poate fi răsturnată printr-o probă contrarie (art. 1202 C. civ.). Aplicată retroactiv în control, prezumţia instituită lucra împotriva vânzătorilor de bună-credinţă care la momentul vânzării nu aveau nici cea mai vagă idee de riscul de TVA al unei legislaţii neclare. Deci, Comisia Fiscală Centrală asigura ilegal un vehicul legal pentru inspecția fiscală, demarată ilegal fără legislaţie secundară. De fapt, ANAF este un instrument de distrugere al capitalului românesc şi de promovare al intereselor străine, de control al turmei româneşti. BNR a susţinut politica monetară incorectă interesului României şi a acceptat ca cele 20 de miliarde să fie transferate de bănci. Acum, sistemul judiciar prin procurori şi judecători este aservit dominării totalitare a oricărui contribuabil care iese din rând. Oameni nevinovaţi zac în puşcării sau sunt executaţi pentru a crea o imagine puternică a mâinii de fier a statului. Cine beneficiază? Politic, suntem un stat aservit interesului străin în masa de interese meschine. Economic, nu mai avem industrie, plătim dobânzi uriaşe băncilor austriece şi germane, adică taxele noastre se duc la alţii. Geostrategic, suntem colonie. Cum a fost luată Banca Agricolă de austrieci? Cum a fost luat BCR de austrieci? Cu mult cântec, poate un pic unse, dar în mod cert tranzacţii dubioase, sau cum au fost luate utilităţile (vaci bune de muls) de interesul străin? Pe bani puţini şi în culise pe sume fabuloase. Tot ce produce bani este azi interes străin apărat voiniceşte de sistemul educat fie la FBI, fie la IRS.

Procese celebre: Carnea este dosar penal, se încearcă eliminarea producătorului român de pe piaţa vestică, zahărul este dosar penal, dar licenţa a fost luată de austrieci pe 5 milioane, motorina este dosar penal, se protejează interesul austriac în Petrom/OMV, lemnul este dosar penal, dar cumpărătorul austriac este nevinovat, alcoolul este dosar penal, produsele autohtone fiind înlocuite de importuri, până şi la vin, media este dosar penal, trebuie să fie aliniată superiorului politic, laptele este dosar penal, producătorul occidental trebuie să-şi vândă produsul subvenţionat, materialele de construcţii sunt dosar penal, majoritatea producătorilor fiind străini care au acaparat piaţa locală. Şi exemplele pot continua. Critic faptul că procesele verbale al Antifraudei nu pot fi atacate decât de avocaţii foarte buni, dar sunt probe în penal, pe baza cărora oamenii sunt arestaţi, capitalul autohton distrus. Metoda clasică este arestarea Administratorului şi a Contabilului. Până se judecă un dosar, firmele sunt distruse, piaţa trecând uşor în mâinile celor care „nu sunt corupţi.” De regulă, interesul străin, firmele mari străine care vin şi acaparează o piaţă sau un concurent. Germanii s-au plâns că produsele româneşti sunt mai bune şi mai ieftine, acaparându-le piaţa. Au cerut controale pe care le-au primit şi au eliminat concurentul român.

De ce genocid economic? La un milion de tranzacţii imobiliare, să zicem cu o medie de 25.000 euro, dacă TVA de 19% este inclusă în preţ, ar rezulta 3.992 euro, adică 3.992.000.000 euro. La acest TVA, notarii (toţi notarii au greşit sau legea a fost neclară?) au calculat greşit impozitul pe venit. Să presupunem 3%. Ar rezulta un prejudiciu adus vânzătorului de 120 euro de tranzacţie, adică 120.000.000 euro la general, care trebuie să plătească impozit pe venit inclusiv la TVA. La această sumă se mai adaugă şi componenta cumpărătorului, pentru care onorariul notarial este mai mic cu diferenţă de TVA, adică alte 40.000.000 euro. Acestea sunt prejudiciile unei legi neclare în varianta TVA inclus în preţ. Acum, dacă luăm în considerare TVA adăugat la preţ, s-au derulat mii de controale fiscale care au stabilit ilegal 4.750 euro de tranzacţie, adică o diferenţă de 758 euro (între TVA inclus în preţ şi TVA adăugat la preţ), multiplicat cu 1.000.000 de tranzacţii rezultă un prejudiciu împotriva contribuabilului român de 758.000.000 euro.

Un capitol aparte nedefinit de decizia amintită este cel al TVA deductibil. Este la mintea cocoşului că o clădire are cost în care TVA este parte, cost impus de DITL sau ISC la o valoare declarată. Pentru taxe diferite, tratamente diferite. TVA deductibil dacă nu există factură nu poate fi estimat ca restul taxelor, deci contribuabilului i s-a refuzat dreptul la deducere şi un tratament corect.

Cine plăteşte pentru destabilizarea întregii pieţe? Din 2010 până recent, controalele fiscale au blocat activitatea investiţională creând, pe lângă criza din 2008, o criză secundară ce a dus piaţa imobiliară la 30-40% din valoarea care a fost în 2007. Sechestre, executări, procese, destabilizări economice, bani puşi la saltea şi retraşi din economie, pierderea a sute de mii de locuri de muncă în construcţii. Cine sunt vinovaţi dovediţi de decizia nr. 3736/24.11.2015 a ÎCCJ? Pot invoca funcţionarii publici îndatoriri de serviciu? Nahh!!! Direct puşcărie într-o lume care îşi tratează semenii cu respect. Dar pe plaiuri mioritice şi-a cerut vreun FUNCŢIONAR scuze public? S-a demarat o urmărire penală? NU.

Dacă ar exista transparenţă în Contenciosul fiscal, mai ales la ÎCCJ, am avea soluţii pentru clasa de mijloc românească, pentru contribuabilul liber care susţine Bugetul Public Naţional. Am avea consecvenţă şi nu ar mai fi conivenţa unui sistem feudal de vasali şi nobili.

Daniel Udrescu


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.