JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Marius Badea Tudose despre provocarea unui sistem obligat la integritate…
30.11.2015 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității vineri, 27 noiembrie 2015, discursul judecătorului Marius Badea Tudose, preşedintele CSM, susţinut cu ocazia deschiderii Conferinţei naţionale pentru prezentarea concluziilor proiectului „Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar”, desfășurate la București, în aceeași zi:

Marius Badea Tudose:

Distinşi oaspeţi,
Stimaţi colegi!

Deschid lucrările acestei Conferinţe mulţumind pentru disponibilitatea consecvent manifestată de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos şi de Consiliului Judiciar olandez în susţinerea procesului de reformă a justiţiei din România.

Consolidarea integrităţii sistemului judiciar românesc nu este doar un deziderat naţional, ci şi o aşteptare a Uniunii Europene, a cărei transpunere o regăsim constant în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Rapoartelor de evaluare ale Mecanismului de Control şi Verificare instituit la momentul aderării ţării noastre la Uniune.

În acest context, este meritoriu demersul colegului nostru, domnul judecător Horaţius Dumbravă, de a iniţia şi de a apela la valoroasa expertiză olandeză în domeniu, prin capacitarea de  importanţi experţi în integritate pentru elaborarea ineditului proiect (în sensul de noutate a lui) ce urmează a fi prezentat şi suspus dezbaterii în cadrul acestei conferinţe.

La fel de veche precum democraţia, noţiunea de integritate a însoţit funcţia şi  autoritatea publică în devenirea sa istorică, construindu-se ca o valoare de sistem, dar şi individuală, diferit apropiată şi înţeleasă de către fiecare persoană investită cu exercitarea autorităţii publice. Indiferent de construcţiile teoretice, de standardele asociate, de cultură sau cutumă, integritatea unui sistem este dată de suma integrităţilor variabile a celor ce alcătuiesc sistemul.

Integritatea magistratului şi a sistemului judiciar, fără a fi superioară sau mai importantă decât integritatea demnitarului,  funcţionarului public şi a celorlalte structuri de autoritate, este una mult mai complexă. Aceasta trebuie încadrată în specificul şi statutul profesiei şi a rolului justiţiei în stat şi societate. Astfel, justiţia, ca şi magistratul, are  dreptul şi obligaţia de a fi  independetă şi imparţială. Dincolo de garantarea prin Constituţie şi legi a acestor atribute, eficienţa lor este dată, în mare măsură,  de modul în care magistratul înţelege să îşi calibreze conduita profesională şi comportamentul public, prin raportare la etica şi deontologia profesională, ca filtru şi punte între lege şi valorile morale recunoscute de societate.

Prima mare provocare a unui sistem obligat la integritate este de a stabili componentele valorice şi principiale ale integrităţii – adică la ce este ţinut fiecare membru al său şi el în ansamblu. Aceasta trebuie să fie urmată de stabilirea limitelor şi reperelor necesare şi utile în standardizarea unor criterii de evaluare individuală în raport cu setul de valori şi principii asociate – adică unităţile şi instrumentele de măsură utilizate pentru obţinerea unor rezultate cuantificabile şi interpretabile individual şi global, precum şi limitele erorii standard admise.

Odată clarificate aceste aspecte, o altă mare provocare este aceea de a selecta resursă umană setată educaţional, dar mai ales vocaţional, la a dezvolta un comportament integru raportat la standardele etalonate şi asigurarea unui cadru de activitate care să nu afecteze, de niciun fel şi în niciun mod funcţionarea fiecărei resurse/persoane în parametrii de integritate predefiniţi, proprii sistemului.

Având în vedere complexitatea conceptuală a integrităţii magistratului, consider că acest capital nu poate fi înlocuit cu nimic: nici cu metode sau mijloace de prevenţie, nici cu sancţiuni sau premii.

Din parcurgerea materialelor etapizat întocmite până la acest moment, înţeleg că echipa de proiect propune înfiinţarea unei reţele de consilieri de integritate la nivelul unor instanţe şi parchete mari din ţară, precum şi crearea unei platforme pe internet care să permită conştientizarea, comunicarea şi accesarea de către toţi magistraţii a unor materiale cu relevanţă în domeniul integrităţii.

Din dezbaterile avute de-a lungul timpului cu reprezentanţii sistemului judiciar, din practica secţiilor disciplinare şi a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materie de deontologie, rezultă, aşa cum de altfel se susţine şi în introducerea materialului suport al conferinţei de azi, că, (citez): „reglementarea în domeniul integrităţii magistratului suferă de multiple imperfecţiuni, teoretice şi practice, precum: multipla reglementare a unor interdicţii sau incompatibilităţi, existenţa unor proceduri diferite de sancţionare a încălcării acestora, practica neunitară a Inspecţiei Judiciare, a secţiilor disciplinare ale CSM şi a ÎCCJ în căile de atac împotiva soluţiilor date de secţiile CSM, lipsa de claritate şi predictibilitate a unora dintre normele legale în ceea ce priveşte calificarea unei fapte ca fiind de natură a atrage răspunderea disciplinară sau afectarea bunei reputaţii şi consecinţele diferite ce decurg din aceste două tipuri de răspundere” etc…

Deci, opinia generală, inclusiv a promotorilor proiectului,  este aceea că ne aflăm pe un teren încă anomic din punct de vedere al normelor şi aplicării lor practice în domeniul integrităţii magistratului român.

Pornind de la aceasta, este de analizat dacă nu ar fi oportună întregirea acestui proiect prin iniţierea unui demers de consolidare a reglementării existente şi mă refer aici, la Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, completat, eventual, şi cu un proiect al Codului de etică pentru magistraţi. Acestea ar putea defini standarde şi genera criterii obiective, clare şi neechivoce, indispensabile în stabilirea unor indicatori şi subindicatori individuali de evaluare.

Mai mult, o reglementare eficientă a domeniului poate configura coordonate stabile, obiective şi predictibile de desfăşurare a activităţii consilierilor de integritate. Apreciez că o astfel de abordare, dublată de autoritatea profesională şi morală a celui ce îndeplineşte funcţia de consilier de integritate poate răspunde nevoilor de prevenţie, este în măsură să genereze un răspuns individual şi colectiv adecvat, precum şi un cadru sancționator nesusceptibil de a fi contestat.

Iată de ce vă propun ca, în cadrul dezbaterilor de azi, să analizăm şi această perspectivă de lucru şi să încercăm o abordare sistemică a temei şi a potenţialului proiectului pentru a face următorii paşi în direcţia necesară şi utilă.

Vă mulțumesc pentru participarea dvs. la această conferință atât de necesară pentru sistemul judiciar!

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate