LitigiiAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţii
Drept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergie
Executare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăInternetJocuri de norocMedia & Publicitate
MedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiSocietăţiTelecomVaria
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
JURIDICE
1.959 citiri
Print Friendly

Ioan Popa: Dreptul de opțiune succesorală

28 decembrie 2015 | Elena ZOIȚA

Drept comercial
Toate conferinţele şi dezbaterile organizate de JURIDICE.ro, inclusiv întreaga arhivă: 49 euro/an.

Conf. univ. dr. Ioan Popa a publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 3/2014 articolul intitulat ”Dreptul de opțiune succesorală”.

Art. 1106 reglementează dreptul succesibilului de a alege între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și desființarea acestui titlu prin renunțarea la moștenire. Acest drept de opțiune succesorală are caracter potestativ, afirmând unul dintre principiile fundamentele în materie succesorală: ”nemo invitus heres” – nimeni nu poate fi obligat să devină moștenitor.

În ceea ce privește subiectele acestui drept, printre acestea se numără toți succesibilii defunctului, indiferent dacă au vocație legală sau testamentară și indiferent dacă această vocație este universală, cu titlu universal sau cu titlu particular. Alături de aceștia, dreptul poate fi exercitat și de către succesibilii subsecvenți și de către creditorii personali ai succesibililor. Art. 1102 consacră existența unor vocații multiple la moștenire. Pentru fiecare dintre acestea se va naște un drept la opțiune distinct.

Pentru exercitarea dreptului de opțiune legiuitorul prevede un termen de decădere de 1 an de zile. Neexercitarea dreptului în termen dă naștere prezumției relative de renunțare. Art. 1103 prevede momentele de la care acest termen începe să curgă, în materie fiind aplicabile prevederile privind suspendarea și repunerea în termenul de prescripție. În interiorul acestui termen succesibilul poate să accepte sau să renunțe la moștenire. Succesibilii pot fi obligați de către creditori, pe calea acțiunii oblice, să opteze într-un termen mai scurt. De asemenea, este posibilă revocarea renunțării în interiorul acestui termen, în anumite condiții, producând efecte retroactiv. Aceste efecte nu se produc și în privința drepturilor dobândite de terți între momentul renunțării și momentul revocării. Revocarea poate fi cerută pe cale pauliană și de către creditorii succesibilului în cazul renunțării frauduloase.

Actul de opțiune succesorală este un act juridic unilateral, voluntar, irevocabil, indivizibil, declarativ de drepturi, nesusceptibil de modalități și potestativ. Referitor la caracterul voluntar, art. 1119 reglementează o excepție. Astfel, moștenitorul care, cu rea-credință, sustrage sau ascunde bunuri din patrimoniul succesoral sau ascunde o donație supusă raportului ori reducțiunii va fi obligat să accepte succesiunea. Efectele generale ale acceptării moștenirii sunt: consolidarea retroactivă a transmisiunii moștenirii, confuziunea dintre patrimoniul defunctului și al moștenitorului acceptant, faptul că moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia, iar legatarii cu titlu particular nu răspund decât în caz excepțional și numai cu bunul ce formează obiectul legatului. Acceptarea forțată prevăzută de art. 1119 produce și anumite efecte speciale, anume o triplă decădere: din dreptul de opțiune succesorală, din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse și va fi ținut să plătească datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota sa din moștenire, inclusiv cu bunurile proprii.

Forma actului de opțiune succesorală se prezintă diferențiat. În cazul acceptării exprese, voința trebuie să fie manifestată în formă scrisă, autentică sau sub semnătură privată. Acest înscris este formal, dar nu solemn. Legiuitorul prevede și posibilitatea acceptării exprese prin reprezentant, cât și acceptarea tacită, atunci când succesibilul face un act cu intenția neechivocă de a accepta succesiunea. Art. 1110 enumeră câteva exemple de acte care semnifică o acceptare tacită. În cazul renunțării la moștenire, este vorba despre un act juridic expres și solemn, făcut în fața unui notar public, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute și este înscris într-un registru special – Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale. Renunțarea este un act juridic indivizibil și trebuie să fie impersonală și cu titlu gratuit. Actul renunțării produce următoarele efecte: lipsa obligației de a suporta datoriile și sarcinile moștenirii, renasc drepturile reale sau de creanță stinse prin consolidare sau confuziune, pierde beneficiul sezinei, imposibilitatea creditorilor renunțătorului de a urmări patrimoniul succesoral și lipsa obligației de a plăti taxe succesorale.

Autorul oferă o prezentare completă a unui subiect esențial în materie succesorală, analizând toate componentele acestui drept potestativ prin raportare la dispozițiile noului Cod civil și a doctrinei relevante.

Elena Zoița


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

conferinte.juridice.ro [gratuit pentru membrii PLATINUM]

20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ateliere.juridice.ro [reducere 50% pentru membrii PREMIUM, GOLD şi PLATINUM]

30 iunie 2017: Retorica şi logica juridică în activitatea juristului | Mihai Hotca
4 iulie 2017: Cum folosim în mod eficient PUBLICITATEA MOBILIARĂ. Reglementări, metode juridice şi procedee tehnice | Irina Oglindă
5 iulie 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire | Elena Hach
6 iulie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică | Florentina Drăgan
7 septembrie 2017: Arbitrajul comercial: noua procedură şi examen comprehensiv al soluţiilor pe fond | Cornel Popa
11 septembrie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor | Teodor Manea
18 septembrie 2017: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei | Cristian Bălan
20 septembrie 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz | Daniel Udrescu
22 septembrie 2017: Ordine şi răspundere în dreptul muncii | Marilena Balabuti
4 octombrie 2017: Interpretarea normelor şi actelor juridice | Valentin Constantin
9 octombrie 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă | Sonia Florea
13 octombrie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară | Roxana Stanciu
16 octombrie 2017: CYBERCRIME | Maxim Dobrinoiu
25 octombrie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal | Alexandra Șinc
26 octombrie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT | Cristian Jura

dezbateri.juridice.ro [gratuit pentru membri]

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲