Secţiuni » Articole
ArticoleRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Rolul avocatului în medierea de dreptul familiei: ce se întâmplă în practică
06.12.2015 | Diana-Iulia OLAC, Tudor BECHEANU

In linii generale, serviciul juridic oferit de avocat clientului sau aflat intr-un conflict de natura juridica este constituit din reprezentarea intereselor sale: prin sfatuirea clientului fata de normele de procedura si de drept substantial aplicabile; prin propunerea si/sau alegerea solutiilor juridice considerate cele mai bune; prin asistenta si reprezentarea in instanta; precum si prin sfaturiea sau chiar reprezentarea clientului in negocieri.

Singurul element comun al tuturor activitatilor descrise anterior este necesitatea existentei unor adversari si a unui ambient de contradictorialitate intre acestia. Or, medierea reprezinta, in esenta, o procedura non-contradictorie, unde se urmareste ca partile sa devina non-adversari.

In acest context, se pune in mod legitim intrebarea daca o parte are sau nu nevoie de serviciile unui avocat pe parcursul medierii efective?

Caracteristic medierii este dialogul axat pe colaborare in vederea solutionarii diferendelor cu ajutorul unui mediator care uziteaza de tehnici prin care faciliteaza comunicarea partilor.

Ca atare, in opinia noastra criteriul principal pe care o parte ar trebui sa il ia in considerare atunci cand decide daca sa apeleze la un avocat pe parcursul procedurii este capacitatea sa personala de a comunica eficient in absenta unui avocat. In practica, de cele mai multe ori insasi existenta acelui conflict pentru care se propune parcurgerea procedurii de mediere genereaza disolutia cailor si resurselor de comunicare.

Acest criteriu este in mod special valabil in cazul conflictelor de familie, cand problemele emotionale, morale si sociale fac aproape imposibila o comunicare directa constructiva.

Asadar, prezenta unui avocat nu este in niciun caz obligatorie, dar este putin probabil sa existe situatie in care prezenta acestuia sa nu reprezinte un avantaj pentru finalizarea cu succes a medierii.

Totodata, in acest context si presupunand ca un client alege serviciile sale, avocatul isi va pune intrebarea daca el ar trebui sa participe la aceasta procedura si, daca participa, care ar trebui sa fie rolul sau?

In primul rand, este de mentionat chestiunea primei consultante juridice de specialitate.

Indiferent daca intentioneaza sau nu sa angajeze astfel de servicii, cei care se gasesc intr-un conflict juridic vor cauta sa-si prezinte cazul si sa obtina o evaluare de la cel putin un avocat. Aproape toti, in cadrul acestor consultante, se vor interesa si despre procedura de mediere.

Din experienta noastra, evaluarea pe care avocatul o realizeaza determina fundamental dorinta si disponibilitatea clientului de a urma sau nu procedura de mediere. Cu alte cuvinte, primul rol al avocatului in mediere este sa isi ajute clientul sa ia o decizie informata, fata de situatia de fapt si juridica a acestuia, cu privire la utilitatea angajarii unei proceduri de mediere.

Iar acest sfat este deosebit de important fata de obligatia fundamentala a avocatului, aceea de a urmari interesul clientului sau.

Sigur ca, in mod traditional, medierea este prezentata ca o procedura de urmat in orice conflict permis de lege si in orice context asociat. In realitate, exista multe nuante: medierea este, esentialmente, o negociere cu anumite reguli specifice, asistata de un negociator profesionist (mediatorul). Ca in orice negociere, eventualul succes este imposibil de atins daca pozitiile de compromis maxim ale partilor nu au niciun punct comun ori daca relationarea si/sau raportul de forte dintre participanti este dintr-un motiv sau altul complet disproportionat – cum este in cazurile de violenta in familie, spre pilda.

In paralel, avocatul este de multe ori primul profesionist care ajunge sa explice unei parti detalii despre procedura de mediere. Si, cu toate ca nu este vorba de realizarea unei informari cu privire la procedura de mediere in sensul statuat de Legea medierii, avocatul va fie cel care va explica caracteristicile medierii, pasii procedurali, rolul mediatorului, statutul partilor pe parcursul procedurii,  variantele de finalizare a medierii, s.a.m.d.

Determinand daca medierea este utila si recomandabila clientului sau, un al doi-lea rol al avocatului in mediere este stabilirea unei strategii de negociere.

Aceasta chestiune implica o multitudine de elemente.

Fundamental este sfatul avocatului cu privire la determinarea realista a obiectivelor de atins prin mediere, sigur, raportat la situatia juridica a clientului si la normele de drept aplicabile, precum si pentru alegerea mijloacelor si tehnicilor de negociere cel mai util de folosit; fara o evaluarea completa si corecta, doar din intamplare un client isi poate stabili si urmari obiective viabile pentru procedura de mediere.

De multe ori, chiar si momentul in care clientul urmeaza sa se angajeze in procedura de mediere (inainte de declansarea unui litigiu de instanta sau intr-un anumit moment procedural) reprezinta un element-cheie pentru cresterea sanselor ca medierea sa fie un succes. Asadar, conceptia clasica conform careia medierea trebuie mereu incercata inainte de declansarea unui litigiu trebuie nuantata. Din experienta noastra practica, nu sunt de neglijat situatiile in care o procedura de mediere are mai multe sanse de reusita cu cat litigiul de instanta se gaseste intr-o faza mai avansata.

Nu in ultimul rand, un avocat cu experienta va determina de la inceput pozitia pe care el insusi o va avea in cadrul medierii, cu mentiunea ca, in toate cazurile, mediatorul va fi cel care va conduce propriu-zis procedura medierii asa cum crede cel mai bine de cuviinta. Mai intai, avocatul poate sa participe in mod direct in negociere,  reprezentand (uneori, chiar inlocuind in intregime) partea la fel cum ar proceda si in instanta, respectandu-si mandatul si actionand in consecinta. Apoi, avocatul poate sa participe ca un simplu consultant pe probleme de drept al clientului sau, sfatuindu-l pe acesta la nevoie, abordare care incurajeaza comunicarea directa intre parti si obliga participantii sa isi asume nemijlocit responsabilitatea pentru ajungerea la un compromis. In fine, participarea avocatului poate fi rezultatul unui dozaj variabil intre abordarile deja descrise.

Cat priveste parcursul efectiv al procedurii de mediere, rolul punctual al avocatului va fi determinat de strategia de negociere aleasa. Indiferent, insa, de aceasta, cateva puncte comune vor exista in activitatea unui avocat participant din cadrul oricarei medieri.

Ne referim in primul rand la stabilirea cadrului juridic general al conflictului: istoricul cazului, legislatie aplicabila, proceduri alternative medierii, posibile efecte generale ale unui acord. Asadar, de multe ori avocatul va fi cel care vorbeste inaintea clientului sau, prezentand pozitia acestuia fata de conflict dintr-o perspectiva juridica.

De asemenea, avocatul va evalua permanent optiunile disponibile si posibilele consecinte juridice ale propunerilor si/sau deciziilor luate de clientul sau ori de celelalte parti in cadrul negocierilor. Aceasta evaluare poate fi realizata fie in privat, fie in cadrul discutiilor comune.

Nu de putine ori, avocatul bine familiarizat cu situatia clientului sau va avea si rolul sa isi ajute clientul sa isi exprime eficient punctul de vedere, sa isi canalizeze discursul pe aspectele relevante, sa transmita ideile printr-o exprimare care sa nu antagonizeze inutil celelalte parti, precum si sa aleaga care informatii sunt sau nu utile pentru a fi impartasite in cadrul negocierilor.

In situatia ideala in care partile ajung la un acord, rolul avocatului este de a-si sfatui clientul cu privire la efectele juridice punctuale pe care compromisul le va avea, cu privire la modalitatile de transpunere a acordului intr-un document legal redactat si care sa aiba puterea executorie pe care partile si-o doresc.

In final, amintim si de ceea ce multi dintre clientii nostri ne-au marturisit dupa ce i-am asistat in cadrul procedurilor de mediere, si anume faptul ca simpla noastra prezenta le-a permis confortul mental de a parcurge, pas cu pas, drumul de la conflict la compromis. Generalizand, este probabil ca serviciul juridic pe care avocatul il realizeaza, corespondent diverselor roluri pe care la indeplineste pe parcursul medierii, sa aiba o componenta non-juridica invizibila dar pronuntata care, in egala masura cu asistenta juridica efectiva, contribuie decisiv la facilitarea intervenirii unui acord.

Av. Diana-Iulia Olac
Av. Tudor Becheanu


Aflaţi mai mult despre , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.