Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Achitarea ca efect al deciziei CCR nr. 732/2014 pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod Penal
10.12.2015 | Casandra RADU

Decizia nr. 732 din 16.12.2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 69 din 27.01.2015, declarând neconstituțională sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”, cuprinsă în art. 336 alin. 1 Cod Penal, privind infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

La paragraful 20 și urm. din decizia Curții Constituționale, se arată că “Art. 336 alin. (1) din Codul penal nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii”, legiuitorul urmărind eliminarea posibilității unei estimări retroactive a alcoolemiei, în scopul evitării inconvenientelor create de această estimare.

Prin Decizia nr. 3 din 12.05.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 28.05.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit că, în aplicarea art. 336 alin. 1 Cod penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare.

În considerentele deciziei anterior menționate, s-a reținut că „În noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul”.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a apreciat, în esență, că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” este neconstituțională deoarece aduce atingere prevederilor ce consacră principiul respectării legilor și principiului preeminenței tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportat la legalitatea incriminării.

Instanța de contencios constituțional a criticat prevederile art. 336 alin. 1 Cod penal, ce au drept urmare lipsa de previzibilitate a normei de incriminare, cauzând lipsa reprezentării clare a elementelor constitutive ale infracțiunii, afectând astfel posibilitatea destinatarilor normei de a se conforma prescripției legale.

De asemenea, a făcut referire la legătura de cauzalitate în cazul infracțiunii de pericol și la faptul că este de esența infracțiunilor de pericol ca acestea să se consume la momentul săvârșirii lor și nu ulterior, la momentul prelevării mostrelor, moment care este, întotdeauna, ulterior momentului săvârșirii faptei.

Or, acest moment, al prelevării mostrelor nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituind, astfel, un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului, în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale menționate în decizie. Prin urmare, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia.

Acordând eficiență dispozițiilor art. 7 p. 1 din Convenția E.D.O., ce consacră principiul legalității incriminării și pedepsei, (nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege) raportat la art.15 din Convenție, ce nu permite nicio derogare de la aceste garanții, în caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii, Curtea a statuat că, astfel cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 „trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să se asigure o protecție efectivă împotriva urmăririlor și a condamnărilor penale arbitrare”.

Mai mult, noțiunea de drept și de lege, în accepțiunea Convenției E.D.O. are o sferă mai largă, cuprinzând atât prevederile normative cât și practica judiciară, care trebuie să îndeplinească cerințele calitative, în special cu privire la accesibilitate și previzibilitate, cerințe care trebuie întrunite atât în ceea ce privește definiția infracțiunii cât și pedeapsa aplicabilă.

În practica judiciară, s-a antamat problema efectelor deciziei nr. 732/2014, în cauzele care nu au fost judecate definitiv până la data publicării deciziei, respectiv până la 27.01.2015.

Astfel cum s-a arătat în jurisprudență, respectiv în Decizia nr. 84/15.10.2015, dosarul nr. 37/739/2014* al Curții Militare de Apel București, decizia nr. 3/2014 și-a încetat efectele la data publicării în M.O.F. a deciziei C.C.R. nr. 732/2014, respectiv la data de 27.01.2015 iar “norma penală nu mai păstrează configurația juridică edictată de legiuitor, în absența căreia, judecătorul nu o poate aplica iar efectul juridic imediat este cel prevăzut în art. 4 C. pen, respectiv dezincriminarea faptei”.

Instanța de apel a statuat, în considerentele deciziei, că „pentru faptele prevăzute de art. 87 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 sau de art. 336 al. 1 C. pen. (…) sunt incidente dispozițiile art. 4 C. pen., privind aplicarea legii penale de dezincriminare, astfel încât deși fapta imputată există, aceasta nu mai este prevăzută de legea penală”, ceea ce atrage achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 al. 1 lit. b teza I, C.pr.pen.

Este relevant de menționat inclusiv faptul că, în speță, instanța de fond a pronunțat o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei, soluție împotriva căreia inculpatul nu a declarat apel. În cauză, a declarat apel Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, solicitând aplicarea pedepsei, apreciind că soluția instanței de fond este mult prea indulgentă față de alcoolemia constatată (1,25‰ și 1,40‰ o oră mai târziu), în condițiie în care inculpatul a avut o atitudine nesinceră inițial iar ulterior a recunoscut fapta, solicitând judecarea în baza procedurii simplificate.

Cu privire la efectele deciziei C.C.R., Parchetul a apreciat că s-a înlăturat o cerință a infracțiunii, că trebuie avut în vedere momentul săvârșirii faptei, nefiind nimic schimbat cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii.

Instanța, din oficiu, a pus în discuție efectele deciziei C.C.R. nr. 732/2014, cu privire la care Parchetul a apreciat că declararea ca neconstituțională a sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice” înlătură cerința dar face să rămână valabilă norma incriminatoare, art. 336 al. 1 este aplicabil, chiar afectat prin decizia C.C.R.

În contradictoriu și în replică, apărarea a arătat, cu trimitere directă și explicită la probatoriul cauzei (rezultatele celor două prelevări, testarea etilotest, variantele declarate, rapoartele de expertiză, calculul retroactiv, raportul Comisiei I.N.M.L.) că, raportat la circumstanțele speței, nu a fost stabilită cu certitudine alcoolemia nici la momentul prelevării mostrelor și nici la momentul săvârșirii faptei.

Apărarea a argumentat că efectul deciziei 732/2014 este incidența temeiului de achitare prevăzut de art. 16 (…) lit. b C. pr. pen., deoarece alcoolemia nu are valență penală, chiar și în condițiile în care inculpatul a recunoscut fapta și nu a declarat apel deoarece recunoașterea unei fapte penale nu poate fi avută în vedere dacă acea faptă penală nu există (n.r. este o faptă contravențională), în directă legătură cu nivelul alcoolemiei de la momentul săvârșirii faptei. Apărarea a solicitat să se dea eficiență Deciziei C.C.R. nr. 732/2014.

Instanța, deliberând, a admis apelul Parchetului, însă pentru alte motive decât cele consemnate și, analizând efectele deciziei C.C.R., făcând trimitere la decizii C.C.R. privind supremația legii, legalitatea incriminării și a pedepsei, standardul de calitate al prevederilor legale, jurisprudența C.E.D.O. refertoare la art. 7 p. 1 și jurisprudența C.J.U.E., a statuat că „destinatarii legii nu au o reprezentare clară a elementelor constitutive de natură obiectivă și subiectivă ale infracțiunii, încât să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să-și adapteze conduita potrivit acesteia” iar „fapta prevăzută de art. 336 al. 1 C. pen. iese din sfera ilicitului penal, deoarece textul devine inaplicabil în absența acelei condiții – cerințe esențiale”.

Instanța a apreciat că, dacă s-ar îmbrățișa punctul de vedere al Ministerului Public, conform căruia art. 336 al. 1 Cod penal poate fi aplicat fără nicio restricție, prin ignorarea sintagmei declarată neonstituțională, s-ar ajunge la distrugerea logicii reglementării legislative, amestecându-se reguli din două dispoziții penale diferite, încălcându-se astfel și Deciziile C.C.R. 838/2009 și 265/2014, precum și prevederile legale incidente.

Deoarece fapta este incriminată numai în configurația ei tipică reliefată de norma juridică edictată în integralitatea ei, aceasta devine inaplicabilă când o condiție – cerință esențială devine inoperabilă prin declararea ei ca neconstituțională.

Prin urmare, instanța de apel a pronunțat o soluție de achitare, ca efect al Deciziei C.C.R. nr. 732/2014, chiar în condițiile în care inculpatul a recunoscut fapta la judecata în fond, s-a pronunțat o soluție în temeiul art. 80 Cod Penal iar acesta nu a declarat apel.

Apreciem, în lumina practicii menționate, că inculpatul nu poate fi condamnat nici măcar în apelul Parchetului, în temeiul unei norme declarată parțial neconstituțională, fapt ce o face inaplicabilă, raportat la conținutul constitutiv al infracțiunii.

Astfel, la pronunțarea unei soluții legale și temeinice, trebuie întotodeauna avută în vedere existența, după caz inexistența conținutului constitutiv al infracțiunii, atât pe latură obiectivă (situația premisă, elementul material-acțiunea/inacțiunea, urmarea imediată, legătura de cauzalitate, locul și timpul săvârșirii infracțiunii) cât și pe latură subiectivă (formele și modalitățile vinovăției, mobilul, scopul).

Dacă nu sunt îndeplinite, cumulativ, toate condițiile ori dacă una dintre aceste condiții, prevăzută de norma penală ca cerință esențială pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii, fie nu a fost dovedită, fie, în speța prezentată, sintagma corespunzătoare din norma de incriminare a fost declarată neconstituțională, soluția legală și temeinică nu poate fi decât achitarea, pe temeiul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b, teza I Cod procedură penală.

Av. Casandra Radu
Baroul București


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Achitarea ca efect al deciziei CCR nr. 732/2014 pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod Penal”

  1. Casandra RADU spune:

    La solicitarea unei distinse consore avocat, fac precizarea că acest dosar în care am exercitat apărarea, a fost un dosar în care am fost desemnată avocat din oficiu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.