TOP LEGAL
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Instanța de judecată vs. ascultarea copiilor: este atitudinea copiilor în mod corect percepută de judecător? Partea I – problema juridică

11.12.2015 | Diana-Iulia OLAC

In majoritatea cazurilor de dreptul familiei, instanta judecatoreasca va hotari si asupra masurilor privind minorii.

In sensul pronuntarii unei astfel de hotarari, instanta va asculta obligatoriu copilul, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, urmand a hotari tinand seama de interesul superior al acestuia (art. 263, 264 Cod Civil).

Asadar, dispozitiile Codului prevad, deopotriva, ca factor in formarea convingerii judecatorului investit, ascultarea copiilor in varsta de 10 ani si, in mod exceptional, a copiilor care nu a implinit inca aceasta varsta, daca se considera necesar solutionarii cauzei.

In mod identic Codului Civil, Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, astfel cum a fost aceasta republicata, foloseste sintagma “interes superior al copilului”, acest principiu urmand a constitui fundamentul ce sta la baza tuturor masurilor privitoare la minori. De asemenea, acelasi act normativ statueaza tot ca obligatorie ascultarea copilului minor care a implinit varsta de 10 ani, precum si optiunea de a asculta copilul mai mic de 10 ani, doar daca instanta apreciaza ca necesara aceasta masura in solutionarea cauzei.

Acest context atrage intr-un oarecare mod atentia asupra situatiei de exceptie fata de regula obligativitatii ascultarii minorului in varsta de 10 ani si, ca atare, trebuie apreciata cu atentie admisibilitatea si modalitatea de administrare a masurii audierii copilului mai mic de 10 ani.

Atat in cazul ascultarii ce constiuie regula, cat si in cazul unei ascultari exceptionale, ne aflam in prezenta audierii unor persoane prezumate a fi cu, respectiv fara discernamant, precum si cu un grad de discernamant limitat. Asa fiind, devine o sacina foarte delicata si dificila apecierea masurii luate, precum si modul si ponderea in care aceasta ar trebui sa contribuie la formarea convingerii instantei de judecata investita cu o atare cerere.

Legiuitorul pare sa fi reglementat aceasta dilema doar la modul general, instituind drept principiu al respectarii si garantarii drepturilor copilului ca “ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia” sa se faca “tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate” [art. 6 lit. h) Lg. nr. 272/2004]. Consideram ca problema aprecierii unei astfel de masuri a fost doar partial solutionata, intrucat lasa, totusi, loc unui subiectivism fara repere de natura psiho-sociala, emotionala si afectiva.

Referitor la acest aspect, o parte din legistalia romaneasca vine ceva mai mult in intampinarea acestei problematici. Ne referim aici la Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convetiei de la Haga asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii din 1980, aprobata de Romania prin Legea nr. 100/1992. Acest act normativ dispune ca atat in situatia regula – atunci cand este ascultat un minor care a implinit varsta de 10 ani – cat si in situatia de exceptie – atunci cand este ascultat un minor care nu a implinit inca varsta de 10 ani – la audierea minorului va participa un psiholog din cadrul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului; acesta poate intocmi, la solicitarea instantei, un raport psihologic.

Opinam ca o atare dispozitie ar trebui inclusa de lege ferenda cu privire la toate cazurile in care instanta de judecata procedeaza la administrarea masurii ascultarii copiiilor minori, in vederea asigurarii unui act de justitie cat mai putin interpretabil ori subiectiv si a salvgardarii principiului interesului superior al minorului in formarea convingerii intime a instantei de judecata.

Av. Diana-Iulia OLAC


Aflaţi mai mult despre , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan