Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Jurisprudenţă inedită CITR (5). Activitatea debitoarei poate continua după deschiderea procedurii de faliment?

11.12.2015 | Adrian Ștefan CLOPOTARI
Newsletter
Instagram
Facebook

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. PREMISĂ

Pentru practicienii în insolvenţă, deschiderea procedurii de faliment echivalează în majoritatea cazurilor cu deschiderea unui lung şir de dileme. Unele dintre acestea nu sunt doctrinare sau legate de interpretări de fineţe a textelor din legislaţia insolvenţei. Unele din ele sunt cât se poate de practice.

Ce facem cu bunurile debitoarei până la valorificarea acestora? Cum asigurăm conservarea acestora? Cum preîntâmpinăm distrugerea bunurilor atunci când în conturile debitoarei nu există lichidităţi? Debitoarea mai poate continua activitatea după deschiderea procedurii falimentului dacă aceasta asigură conservarea bunurilor până la valorificare? Contractele în vigoare la data falimentului necesită o aprobare expresă pentru menţinerea lor?

Legea nr. 85/2006 şi Legea nr. 85/2014 povestesc sumar despre proceduri obligatorii care pregătesc procedura de înstrăinare (inventariere, sigilare, evaluare, măsuri de publicitate), însă nu suflă o vorbă despre aceste aspecte.

În România inclusiv clădirile sunt furate. Aşadar nu mai aducem în discuţie chestiunea bunurilor mobile.

Din această pricină, profesia de practician se identifică în faliment cu ingeniozitatea lichidatorilor concretizată în diferite modalităţi prin care se încearcă „maximizarea averii debitoarei”: bunurile sunt închiriate contra cost până la vânzare, iar banii obţinuţi din chirii sunt utilizaţi la distribuiri sau la acoperirea cheltuielilor în proceduri; bunurile sunt lăsate chiar în folosinţă gratuită, întrucât nimeni nu se arată interesat de închiriere, iar paza acestora este cumplit de oneroasă; debitoarea îşi continuă anumite activităţi, care în caz de sistare, ar conduce la degradarea rapidă a activelor; unii dintre salariaţii falitei sunt păstraţi, fiindcă preluarea gestiunii acestora de către lichidator se dovedeşte a fi imposibilă.

Desigur, în cele mai multe dintre situaţii, aceste măsuri sunt realizate sub girul Adunării Creditorilor. Cutumiar, Adunarea Creditorilor este chemată mereu să gireze aproape orice activitate de oportunitate a debitoarei. Deşi această atribuţi se află în sarcina administratorului judiciar, Adunarea Creditorilor este chemată mai mult pentru raţiuni de transparenţă a procedurilor, decât pentru motive de legalitate.

Totuşi ce facem când Adunarea Creditorilor aprobă o închiriere a bunului până la vânzare, însă instanţa sancţionează lichidatorul pentru avizarea acestui demers, motivat de faptul că odată cu hotărârea de faliment, a dispus dizolvarea societăţii debitoare?

În fapt, ce înseamnă dizolvarea? Când începe, când se termină şi care sunt actele permise în dizolvare şi care prohibite?

În cele ce urmează, vom sintetiza două hotărâri judecătoreşti diametral opuse: una prin care în faliment, s-a permis continuarea întregii activităţi hoteliere a debitoarei iar cea de-a doua când în faliment, lichidatorul a fost sancţionat pentru menţinerea unui contract de muncă. Mai apoi, aşa cum am obişnuit, vom expune poziţia CITR.

B. HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ POTRIVIT CĂREIA DEBITOAREA ÎŞI POATE CONTINUA ACTIVITATEA ÎN FALIMENT

  1. Speţa s-a derulat sub imperiul Legii nr. 85/2006[1]. Debitoarea derula activităţi hoteliere. După pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, lichidatorul a apreciat că închiderea complexului hotelier şi sigilarea acestuia ar aduce prejudicii activelor şi ar minimiza şansele de îndestulare a creanţelor. Astfel a supus atenţiei Adunării Creditorilor aprobarea continuării activităţii debitoarei pe o perioadă determinată, termen până la care a estimat că vor fi identificaţi cumpărători iar dreptul de proprietate va fi transferat.
  1. Prin încheierea din 29.04.2015, judecătorul sindic a luat act de decizia Adunării Creditorilor „ca o măsură de conservare adecvată şi maximizare a patrimoniului debitoarei falite până la data de 31.08.2015”. Nu au fost discuţii contradictorii sau motivări suplimentare. Hotărârea nu a fost atacată.

Încheierea nu a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, însă poate fi consultată în dosarul numărul 1143/62/2012 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a Civilă.

C. HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ POTRIVIT CĂREIA ACTIVITATEA DEBITOAREI NU MAI POATE CONTINUA ÎN FALIMENT

  1. Speţa s-a derulat sub imperiul Legii nr. 85/2006. Debitoarea derula activităţi la o staţie ITP şi asigura cursuri pe segmentul Şcoala de Şoferi. După pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, lichidatorul a apreciat că încetarea contractelor ar aduce prejudicii debitoarei, astfel că a supus aprobării creditorilor agreerea continuării acestora pe o perioadă determinată. Adunarea Creditorilor a aprobat cu unanimitate.
  1. Prin încheierea din 28.05.2015, judecătorul sindic a sancţionat cu amendă lichidatorul judiciar pentru păstrarea contractelor, în condiţiile în care prin hotărârea judecătorească s-a dispus trecerea debitoarei în procedura falimentului şi dizolvarea acesteia.

Încheierea nu a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, însă poate fi consultată la dosarul nr. 5627/1285/2009, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.

D. OPINIA CITR

CITR opinează că atâta timp cât există aprobarea Adunării Creditorilor, activitatea debitoarei poate continua până la valorificarea acestora, ca o măsură de conservare a activelor, de împiedicare a degradării, de maximizare a averii şi de eficientizare a demersurilor de lichidare.

Argumente:

  1. deschiderea procedurii de faliment şi respectiv pronunţarea dizolvării acesteia conform Legii nr. 85/2006[2] nu semnifică încetarea de drept a tuturor contractelor debitoarei şi nu determină imposibilitatea acesteia de a contracta alte obligaţii;
  2. dizolvarea nu are o definiţie foarte clară[3] şi nici doctrina nu a reuşit să cadă de acord asupra uneia: unii autori au arătat că ar fi o fază de început a procesului de încetare a personalităţii juridice, alături de lichidare, pe care o precede[4]; alţii că ar însemna procesul de desfiinţare a personalităţii juridice, respectiv e încetare a existenţei acesteia[5]; unii că ar fi însăşi o modalitate de încetare a existenţei societăţii comerciale[6]; alţii că ar fi un fapt care determină încetarea existenţei societăţii ca organism activ, ce urmăreşte realizarea de beneficii din activităţi comerciale[7]; în fine, într-o importantă monografie dedicată dizolvării, s-a apreciat că aceasta priveşte acele operaţiuni care declanşează procesul încetării existenţei sale şi care asigură premisele lichidării patrimoniului social (…) aceste operaţiuni se referă la hotărârea de dizolvare a societăţii şi aducerea ei la cunoştinţa celor interesaţi[8];
  3. cert este că dizolvarea pune capăt activităţii normale a societăţii[9];
  4. etapa lichidării patrimoniului societăţii se caracterizează prin aceea că personalitatea sa juridică juridică, deşi subzistă, este subordonată cerinţelor lichidării[10];
  5. este adevărat că legea insolvenţei defineşte activităţile curente ale debitoarei doar prin raportare la perioada de observaţie sau reorganizare[11] şi per a contrario s-ar putea interpreta că acestea nu se pot desfăşura în faliment;
  6. cu toate acestea, trebuie observat că nu există nici un text expres care să determine de drept încetarea contractelor în vigoare la data deschiderii procedurii falimentului;
  7. din contră, există un text expres care arată că acestea sunt menţinute până la o eventuală denunţare a acestora[12];
  8. în etapa falimentului, debitoarea nu urmăreşte desfăşurarea unor activităţi curente, ci desfăşurarea unor activităţi care înlesnec procedura de lichidare;
  9. prin urmare, chestiunea esenţială care trebuie cercetată, nu este dacă debitoarea, respectiv lichidatorul poate contracta în numele acesteia obligaţii noi, ci care este cauza acestora? Dacă prin încheierea acestora se urmăreşte eficientizarea demersurilor de lichidare atunci acestea sunt perfect compatibile cu etapa de lichidare a averii;
  10. societatea comercială se constituie pentru a desfăşura o anumită activitate pe o durată de timp stabilită în actul constitutiv; acea activitate o denumim uzual în procedura insolvenţei „curentă”;
  11. astfel, trebuie avut în vedere, că după deschiderea falimentului, societatea nu-şi mai desfăşoară activitatea conform actului constitutiv ci strict pentru lichidarea societăţii;
  12. or dacă această activitate curentă presupune şi continuarea unor activităţi curente deja începute sau contractarea altora noi, fiindcă toate au drept cauză lichidarea societăţii şi radierea acesteia, atunci ea poate fi înfăptuită fără a încălca legea;
  13. mai apoi, trebuie observat că în etapa de faliment, creditorii sunt cei mai interesaţi, or dacă aceştia apreciază că este în interesul recuperării creanţelor acestora într-o cotă cât mai mare continuarea anumitor activităţi curente, atunci judecătorul nu are temei să cenzureze această opţiune; desigur aceste activităţi pot fi continuate în paralel cu demersurile active de valorificare a bunurilor (publicitate, identificare cumpărători, vânzare);
  14. mai mult decât atât, arătăm că legea insolvenţei nu putut reglementa faptic toate situaţiile care pot apărea în practică, însă a dat nu mai puţin de 3 principii care trebuie folosite spre interpretarea voinţei legiutorului într-o astfel de situaţie problematică;
  15. astfel, art. 4 din Legea nr. 85/2014 arată că „prevederile prezentei legi se bazează pe următoarele principii: maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor; (…) 3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare şi derulare a procedurii într-un timp util şi rezonabil, într-o manieră obiectivă şi imparţială, cu un minim de costuri; (…) 11. valorificarea în timp util şi într-o manieră cât mai eficientă a activelor”;
  16. aceste imperative ale legii (aplicabile şi pentru Legea nr. 85/2006) nu ar fi niciodată respectate dacă debitoarei nu i s-ar permite continuarea anumitor activităţi curente după deschiderea procedurii de faliment, mai ales dacă există acordul Adunării Creditorilor.

[1] Trebuie avut în vedere că reglementarea în faliment sub imperiul Legii nr. 85/2014 este esenţial aceeaşi.
[2] Art. 107 alin. (2) prevede că prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune: ridicarea dreptului de administrare al debitoarei (…)”. Textul a fost preluat de art. 145 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.
[3] Art. 227 din Legea nr. 31/1990 arată că „societatea se dizolvă prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotarârea adunarii generale; e) hotarârea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
[4] Stanciu D. Cărpenaru, S. David,  C. Predoiu, Gh. Piperea, Legea societăţilor comerciale, C. H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 715.
[5] V. Roş, Dizolvarea societăţilor comerciale. Particularităţi ale dizolvării pe cale judiciară. Lichidarea societăţilor comerciale. Momentul la care intervine rolul instanţei de judecată în mersul lichidării, RDC nr. 1/1996, p. 58.
[6] I. Turcu, Teoria şi practica dreptului comercial român, vol. I, Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p. 401.
[7] P. Demetrescu, Întreprinderile comerciale, Cercetări Juridice, Bucureşti,  1943, p. 198;
[8] Crina-Mihaela Letea, Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale, Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 138.
[9] Stanciu D. Cărpenaru, Drept Comercial Român, Ediţia 5, All Beck, Bucureşti, 2004, p. 256.
[10] Crina-Mihaela Letea, op. cit., p. 138.
[11] Art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: “activităţile curente reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al comerţului său, cum ar fi: a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora; c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente”; Art. 5 pct. 2 din Legea nr. 85/2014 are următorul conţinut: „activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi: a) continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora; c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente”.
[12] Art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: „Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule”. Art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 are următorul conţinut: „contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii, art. 1.417 din Codul civil nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule”.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate