Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
5 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Nulitatea încheierii de respingere a cererii de recuzare. Efecte asupra hotărârii date asupra fondului
11.12.2015 | Corina CIOROABĂ


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în condițiile în care, în considerentele încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, instanţa s-a rezumat la a reţine că „nu sunt îndeplinite cerinţele art. 27 C. proc. civ.” (art. 42 NCPC), fără a arăta argumentele de fapt şi de drept care au condus-o la această concluzie, prin raportare la motivul concret pe care părţile şi-au întemeiat cererea de recuzare, această simplă afirmaţie nu corespunde scopului motivării hotărârii judecătoreşti, echivalând în fapt cu o nemotivare, ceea ce impune soluţia casării cu trimitere. Înalta Curte a precizat că, raportat la dispoziţiile art. 106 alin. (1) C. proc. civ. (art. 179 alin. 3 NCPC), în conformitate cu care anularea unui act de procedură atrage şi nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existenţă de sine stătătoare, nulitatea încheierii pronunţate asupra cererii de recuzare atrage şi nulitatea deciziei pronunţate asupra apelului. (Decizia nr. 943 din 31 martie 2015 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului)

Corina Cioroabă

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Nulitatea încheierii de respingere a cererii de recuzare. Efecte asupra hotărârii date asupra fondului”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    Pe acelaşi raţionament al ÎCCJ (foarte corect, în opinia mea), am putea spune că toate deciziile CEDO emise de completele de juzi unici sînt nule de drept, din cauza nemotivării. Însă ce mă deranjează mai mult nu este lipsa motivării acestor decizii, ci faptul că juzii aceia încasează grămezi de bani (inclusiv din impozitele colectate de la fraierii care mai cred că îşi vor găsi dreptatea la CEDO) ca să se prefacă că muncesc (cacofonie intenţionată!).

    Eram sigur că, mai devreme sau mai tîrziu, vor apărea şi în România astfel de hotărîri judecătoreşti „motivate” după modelul CEDO.

    • Am putea dacă ar exista analogie. Dar unii ar putea argumenta că nu există analogie, și atunci ar fi o eroare logică să se facă un atare mutatis mutandis. Eroarea logică poartă numele de falsă analogie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Falsa_analogie

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Aşa-i, Mihaela! Zeii CEDO nu pot fi ase-muiţi cu juzii interni… 🙂

        Dar pt. oricine – chiar şi pt. un profan – este mai mult decît evidentă asemănarea izbitoare dintre cele două „motivări”:

        1) instanţa [internă] s-a rezumat la a reţine că „nu sunt îndeplinite cerinţele art. 27 C. proc. civ.” (art. 42 NCPC), respectiv

        2) „Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 şi 35 din Convenţie”.

        Şi, totuşi, nimeni nu a lămurit de ce zeii CEDO nu respectă art. 45 alin. 1 din Convenţie, care este foarte clar, citez: „Hotărârile şi deciziile care declară cererile admisibile sau inadmisibile sunt motivate.”?!

        Reamintesc că însăşi vestala CCR metamorfozată în zeiţa CEDO de România, d-na I.A. Motoc, a recunoscut, citez: „Dezavantajul este că deciziile de inadmisibilitate a unui singur judecător nu sunt motivate astăzi”.

        Prin urmare, ce e mai falsă: conduita CEDO sau anal-ogia mea?

        • ….Numai că alții ar putea argumenta că uitați faptul că ce respinge ÎCCJ poate fi apoi controlat la CEDO pentru o eventuală neconformitate cu drepturile fundamentale – și o respingere nemotivată corespunzător poate și mai abitir motiva un justițiabil să se plângă de încălcarea lui art. 13 CEDO/6 CEDO.

          Pe când în cazul deciziilor de inadmisibilitate vădită ale completului de judecător unic de la CEDO, nimeni nu mai poate contesta niciunde comportamentul CEDO – și atunci o anumită economie ar putea impune o motivare mai restrânsă (se procedează așa și în Marea Britanie – și CEDO nu a zis că încalcă art. 6 CEDO – în anumite cauze, pentru o redare citiți vă rog Concluziile lui AG în Trade Agency (https://www.juridice.ro/201262/art-47-din-carta-ue-cooperarea-in-materie-civila-regulamentul-44-2001-si-judecarea-in-lipsa-paratului-debitor-update.html):

          În ceea ce privește lipsa de motivare a hotărârii supuse recunoașterii în Letonia, avocatul general subliniază că „potrivit jurisprudenţei constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil potrivit articolului 6 CEDO include în esenţă obligaţia instanţelor de a–şi motiva hotărârile [a se vedea Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Hirvisaari împotriva Finlandei din 27 septembrie 2001 (cererea nr. 49684/99, § 30).

          Pe de altă parte, „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat în repetate rânduri că cerințele referitoare la obligaţia de motivare nu trebuie să fie disproporţionat de ridicate şi că acestea pot varia în funcţie de natura hotărârii şi de circumstanţele concrete ale cauzei. [a se vedea Hotărârea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos din 19 aprilie 1994 (cererea nr. 16034/90, seria A nr. 288, p. 20, § 61)]. În această privință, trebuie să se ţină seama de natura hotărârii, precum şi de deosebirile existente între sistemele juridice ale statelor contractante.” (pct. 83, sublinierea autorului)

          Plus că pentru cei specializați în drept CEDO care consultă un dosar respins de judecătorul unic ar putea să fie foarte clar motivul pentru care cererea nu a trecut de judecătorul unic (cum a fost de exemplu într-o cauză introdusă de domnul Ionescu și publicată de altfel și pe JURIDICE.ro aici: https://www.juridice.ro/241676/o-cerere-adresata-cedo-si-raspunsul-ei.html – a se citi comentariile (și nu comentariile mele) )

          Sărbători fericite!… și să vă aducă Moșul o reformă la CEDO astfel încât și judecătorul unic să aibă mai mult timp și să motiveze temeinic respingerile pentru ca apoi o atare motivare detaliată să vă folosească pentru a … pentru a… pentru a … face nimic și asta pentru că nu reușesc să îmi dau seama ce s-ar putea obține dacă s-ar motiva mult mai detaliat, și diferit de ce s-ar putea obține dacă justițiabilul ar citi cartea lui O Boyle (de unde ar afla cu siguranță de ce cauza i-a fost respinsă). Totodată, același rezultat de cunoaștere aprofundată și înțelegere completă s-ar obține dacă justițiabilul ar citi în detaliu pagina HUDOC (sau poate sunt eu pur și simplu în eroare).

          • În plus, cu cât motivează o instanță națională mai în detaliu, cu atât Curtea de la Strasbourg, de se va ajunge la ea, se va pleca în fața motivării instanței naționale și va constata existența unei marje de interpretare pe care i-o va conferi (că uitasem să precizez asta la început, pentru a arăta și mai bine diferențele)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate