ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

In judetul Romania
26.07.2009 | JURIDICE.ro


Suntem in Europa geografic fiindca, stand cu fata la harta, muntii Ural sunt in dreapta.

Suntem in Europa juridic fiindca Romania este un membru al Uniunii Europene.

In Europa, Romania este un fel de judet, dar mai cu fite, mai interesanta. Ah, fireste ca Romania este ca un fel de stat (in SUA), ca un fel de land (in Germania), ca un fel de regiune (in Franta) s.a.m.d.

In Europa legile – cele mai importante Reguli de comportament – sunt stabilite central si aplicate local. De exemplu, Regula becului cu incandescenta, a carui utilizare va fi restrictionata de la toamna.

Regulile locale sunt scrise in „Monitorul Oficial al Romaniei”, asa-zisul MOF. Regulile centrale sunt scrise si pentru noi in „Journal officiel de l’Union européenne”, asa-zisul JOUE.

In limba franceza JOUE inseamna „JOACA”.

Va propun sa fim seriosi.

Andrei Savescu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “In judetul Romania”

  1. Papu Viorel spune:

    Foarte bine zis jude?! Dar, Andrei, dintre magistra?i ?i guvernan?i… câ?i în?eleg sau vor s? în?eleag? c? România e un jude??

  2. Liviu Zidaru spune:

    Abordarea este interesanta.
    In domeniul juridic insa, nu-mi face impresia ca am constientiza faptul ca facem parte, juridic si cultural, din Europa – si din UE.
    Dupa 1989 nu a existat niciodata o dezbatere serioasa in mediul juridic pentru a vedea ce traditii ne apropiau de Europa si au fost modificate de comunisti, nu a existat niciodata o dezbatere pentru a vedea in ce masura trebuie sa ne "intoarcem" la reglementari mai vechi, dar mai europene, ori trebuie sa ne uitam mai bine la ce au facut europenii liberi in ultimele decenii.
    Dau doar cateva exemple:
    1) judecatorii de instructie si curtile cu juri; delimitarea infractiunilor in crime, delicte si contraventii, care in Codul din 1936 avea si clare repercusiuni procedurale si de competenta; desi comunistii au prezentat ca o mare "realizare" dezincriminarea contraventiilor, iata cu jurisprudenta CEDO ne trezeste la realitate;
    2) rolul Curtii de Casatie, de a judeca recursuri, intr-un sistem al "casarii pure", fara a se mai uita pe fapte. E un sistem pe care il regasim aproape peste tot in Europa, Germania, Franta, Olanda, Elvetia, Ungaria, tarile scandinave fiind doar exemple, aproape aleatorii.
    Am acceptat cu servilism copierea (proasta) a directivelor europene dar nu acceptam modernizarea dreptului privat si penal, sub cuvant (mai degraba pretext) ca la noi "nu merge".
    Si atunci iata a doua semnificatie a "judetului" Romania, cea negativa: provincialism, autarhie, ingustime, coruptie si prostie, toate sub masca "specificului national".
    Profesorul Corneliu Barsan se caznea recent sa explice intr-un interviu pentru juridice de ce exista la noi practica neunitara, si toata lumea (in frunte cu CSM si Curtea de Casatie) l-a ignorat, leganandu-se in iluzia recursului in interesul legii (stravechile decizii de indrumare, rebotezate pentru a masca provenienta lor mai rasariteana; mi se va replica ca RIL-ul exista si in interbelic; da, dar in interbelic principalul instrument de unificare era recursul in casatie; in comunism principalul instrument a devenit recursul in "supraveghere", exercitat discretionar de procurorul general).
    In fine, un al treilea punct ar fi putut fi o lustratie serioasa a magistraturii romane, a avocaturii (da! si a avocaturii!) si a universitatilor de drept, pentru a elimina pe activistii care au ajuns in magistratura, avocatura si in invatamantul superior doar ca urmare a apartenentei lor la nomenclatura sau chiar la securitate.
    Nimeni nu a dorit sa puna aceste probleme in sistemul juridic romanesc, dupa 1989. S-a trecut direct la inamovibilitate si la autonomie profesionala ori universitara, cu consecintele cunoscute (univ. Spiru Haret e un exemplu concludent?).
    A stat cineva sa contabilizeze crimele comise de justitia romana in anii 50? S-a delimitat vreodata cineva de ele? Exista dezbateri cu magistratii, pentru a fi constienti de puterea lor, si pentru ca asemenea atrocitati si complicitati sa nu se mai repete niciodata?
    Iata cateva teme serioase de reflectie pentru Romania – pentru a redeveni europeana, si a nu ramane provinciala.

  3. dump killer spune:

    D.le Branzan, bagati-i in locul chiulangiului pe judecatorii jucatori de la Zimnicea pentru ultima CENZURAT internationala….condamnarea lui Tiberiu Kovacs si Holunga pt. practicarea fara drept a avocaturii. Ha ha ha ha…cand UE se zbate sa ne lumineze, CENZURAT aia ne baga iar in CENZURAT! Sa le fie rusine si sa le fie taiate sporurile pe viata!
    Judetul Romania e frumos si prea mult spus! Vorbim de o natiune, vorbim de oameni…cei mai multi fara caracter, fara identitate, fara ego!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate