Secţiuni » Arii de practică » Business » Afaceri transfrontaliere
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti

Dragoș Alin Călin: Monism, dualism sau pluralism juridic? Receptarea dreptului Uniunii Europene în ordinea juridică a statelor membre
26.12.2015 | Raluca-Andreea TRÎNCĂ-GĂVAN

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Dreptul Uniunii Europene, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Jud. Dragoș Alin Călin a publicat în Revista Română de Drept European (Comunitar) nr. 3/2014 articolul intitulat: „Monism, dualism sau pluralism juridic? Receptarea dreptului Uniunii Europene în ordinea juridică a statelor membre”.

Lucrarea reprezintă o amplă cercetare a diferitor sisteme juridice europene, urmărind să evidențieze particularitățile modurilor în care statele au ales să recepteze dreptul unional în dreptul intern.

Prima parte a studiului este dedicată specificității și caracterului autonom al ordinii juridice a Uniunii Europene. Potrivit autorului, acest caracter este necesar realizării scopurilor Uniunii și își are sursa în tratatele fondatoare, precum și în jurisprudența CJUE, considerată “motor al evoluției Uniunii Europene”. Cât privește conceptul de supremație, se afirmă că acesta a favorizat progresul către o federație supranațională, fiind totodată o condiție fundamentală a efectivității dreptului unional.

Referitor la raportul norme interne- norme unionale, statele s-au declarat adeptele fie teoriei constituționale moniste (recunoscând prevederilor internaționale caracter de izvor de drept autonom în dreptul intern, existând un raport de sub/supraordonare între acesta și dreptul internațional), fie teoriei dualiste (dispozițiile internaționale nu sunt recunoscute în mod automat în dreptul intern, fiind necesară în acest sens amendarea legislației naționale). Dacă țări precum Franța, Polonia, Spania, Croația, Bulgaria, Cipru au optat pentru un sistem monist, sisteme dualiste se găsesc în Germania, Italia, Suedia, Danemarca, Regatul Unit, ambele sisteme fiind deopotrivă analizate în detaliu în cadrul cercetării.

Atenția este îndreptată și asupra opțiunii legiuitorului român, subliniindu-se că acesta nu a recunoscut o forță supraconstituțională a dreptului unional. Astfel, art. 148 din Constituție tratează doar raportul dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene, conferindu-i prioritate celui din urmă, însă nu și față de prevederile din Constituție, o eventuală normă unională contrară Constituției determinând incidența art. 11 alin. (3) din legea fundamentală.

Concluzionând, nu există o concurență între ordinea juridică internă și cea externă. Aflându-se în situația unui conflict de norme, judecătorul va stabili care se aplică cu prioritate, fără a afirma supremația acesteia în raport cu celelalte. În acest fel se asigură respectarea supremației Constituției față de restul legilor interne precum și ierarhia specifică ordinii juridicii internaționale.

Raluca-Andreea Trîncă-Găvan

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti