Revista Română de Drept European (Comunitar) nr. 1/2015: Aderarea Uniunii Europene la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prudenţă sau reticenţă? O evaluare a Avizului 2/13 al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene | Răzvan Horaţiu Radu, Alexandra Georgiana Văcaru
6 ianuarie 2016 | Oana TEODORESCU
Răzvan Horaţiu Radu, subsecretar de stat, agent guvernamental al României pentru CJUE, şi Alexandra Georgiana Văcaru, consilier pentru afaceri europene în cadrul Serviciului contencios UE, au publicat, în Revista Română de Drept European (Comunitar) nr. 1/2015, articolul intitulat „Aderarea Uniunii Europene la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prudenţă sau reticenţă? O evaluare a Avizului 2/13 al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”.
În acest articol, autorii prezintă evoluţia procedurilor de aderare a Uniunii Europene la CEDO şi impedimentele de ordin juridic ce pot surveni, la nivel european, pe parcursul unor astfel de proceduri.
Pornind de la un scurt istoric al raţiunilor ce au stat la baza constituirii celor două organizaţii, autorii analizează posibilitatea existenţei unor raporturi de interdependenţă între Uniunea Europeană şi CEDO, având în vedere nu numai valorile fundamentale pe care acestea le protejează, ci şi aspectele practice privind drepturile omului, relevate de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Astfel, în acest articol se regăseşte o succintă relatare a momentelor esenţiale, deşi problematice, ale întregului proces de negociere privind aderarea Uniunii Europene la CEDO, şi anume: în 1970, U.E. a iniţiat prima încercare de aderare la CEDO, dar acest demers nu a fost finalizat; statuarea, de către Curtea de Justiţie a U.E., a faptului că, în anul 1996, Comunitatea Europeană nu avea competenţa necesară pentru aderarea la CEDO; finalizarea negocierilor de aderare, în anul 2013, prin emiterea avizului 2/13 de către Curtea de Justiţie a U.E., privind incompatibilitatea acordului de aderare la CEDO cu tratatele fondatoare ale U.E.
Ca urmare a analizei dezvoltate în articol, autorii elaborează, sub forma unei concluzii, o serie de perspective în ceea ce priveşte reluarea procesului de negociere, având în vedere angajamentul politic al celor două organizaţii internaţionale faţă de evoluţia mecanismului de protecţie a drepturilor fundamentale în Europa.
