« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. Cauza Kossowski. C‑486/14. Concluziile Avocatului General
17.12.2015 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Marți, 15 decembrie 2015, au fost prezentate concluziile Avocatului General Yves Bot în Cauza Piotr Kossowski (C‑486/14): Spațiul de libertate, securitate și justiție – Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen – Articolul 54 și articolul 55 alineatul (1) litera (a) – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 50 și articolul 52 alineatul (1) – Principiul ne bis in idem – Validitatea rezervei la aplicarea principiului ne bis in idem – Acquis‑ul Schengen – Principiul recunoașterii reciproce – Încredere reciprocă – Urmărire penală într‑un alt stat membru împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte – Noțiunea «aceeași infracțiune» – Noțiunea «hotărâre definitivă» – Examinare pe fond – Dreptul victimelor

Cererea de decizie preliminară, adresată Curții de Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg (Tribunalul Regional Superior Hamburg), ridică pentru prima dată problema validității rezervelor la aplicarea principiului ne bis in idem prevăzute la articolul 55 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, având în vedere articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În concret, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă posibilitatea acordată statelor membre, prevăzută la articolul 55 alineatul (1) litera (a) din CAAS, de a nu aplica acest principiu atunci când faptele la care se referă hotărârea judecătorească străină au avut loc integral sau parțial pe propriile teritorii, constituie o restrângere a articolului 50 din cartă autorizată prin articolul 52 alineatul (1) din aceasta.

În litigiul principal, Parchetul din Hamburg a deschis o procedură de urmărire penală împotriva domnului Kossowski, acuzându‑l că, la 2 octombrie 2005, la Hamburg (Germania), a comis asupra victimei acte care în dreptul penal german sunt calificate drept extorcare asimilată tâlhăriei.

La 20 octombrie 2005, cu ocazia unui control rutier la Kołobrzeg (Polonia), autoritățile polone au oprit vehiculul respectiv condus de domnul Kossowski și l‑au reținut pe acesta din urmă în scopul executării unei pedepse cu închisoarea la care fusese condamnat în Polonia într‑o altă cauză. După ce a efectuat cercetări în legătură cu vehiculul, Parchetul Districtual din Kołobrzeg a mai deschis o procedură de urmărire penală împotriva domnului Kossowski referitoare la acuzația de extorcare asimilată tâlhăriei pentru faptele comise la Hamburg la 2 octombrie 2005. Prin urmare, este cert că această procedură și procedura condusă de Parchetul din Hamburg privesc aceleași fapte.

În cadrul asistenței judiciare reciproce, Parchetul Regional din Koszalin (Pokuratura Okręgowa w Koszalinie, Polonia) a solicitat Parchetului din Hamburg copia dosarului de urmărire penală. Acesta din urmă, după ce a cerut să fie informat în legătură cu demersurile ulterioare preconizate de autoritățile polone, a transmis copia dosarului în luna august 2006.

Prin decizia din 22 decembrie 2008, Parchetul Districtual din Kołobrzeg a precizat că a încetat procedura penală în curs împotriva domnului Kossowski ca urmare a insuficienței probelor. La 24 iulie 2009, Parchetul din Hamburg a emis un mandat european de arestare împotriva domnului Kossowski, iar extrădarea acestuia din urmă a fost solicitată Republicii Polone de către Republica Federală Germania. Prin Hotărârea Tribunalului Regional Koszalin (Polonia) din 17 septembrie 2009, executarea acestui mandat de arestare a fost refuzată în măsura în care decizia Parchetului Districtual din Kołobrzeg de încetare a procedurii penale era definitivă în sensul articolului 607p alineatul 1 punctul 2 din Codul de procedură penală.

La 7 februarie 2014, domnul Kossowski, urmărit în continuare în Germania, a fost arestat la Berlin (Germania). La 17 martie 2014, un act de acuzare a fost emis împotriva sa de către Parchetul din Hamburg pentru faptele comise la 2 octombrie 2005. Prin hotărârea din 18 iunie 2014, Tribunalul Regional Hamburg (Germania) a refuzat să deschidă procedura de judecată împotriva domnului Kossowski, considerând că acțiunea penală fusese stinsă, în sensul articolului 54 din CAAS, prin decizia Parchetului Districtual din Kołobrzeg.

Parchetul din Hamburg a declarat apel împotriva Hotărârii Tribunalului Regional Hamburg la Tribunalul Regional Superior Hamburg care a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții doua întrebari preliminare.

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă, în urma integrării acquis‑ului Schengen în dreptul Uniunii și în lumina articolului 50 din cartă, rezerva prevăzută la articolul 55 alineatul (1) litera (a) din CAAS este în continuare validă.

În cazul în care o astfel de rezervă nu ar mai fi validă, instanța de trimitere întreabă, în esență, dacă principiulne bis in idem enunțat la articolul 54 din CAAS și la articolul 50 din cartă trebuie interpretat în sensul că o ordonanță de netrimitere în judecată adoptată de parchet prin care se închide procedura de urmărire penală poate fi calificată drept „hotărâre definitivă” în sensul acestor articole atunci când ea a fost adoptată fără ca victima sau martorul să fi fost audiați în cursul acestei proceduri.

Avocatul general propune propune Curții să răspundă Hanseatisches Oberlandesgericht Hamburg (Tribunalul Regional Superior Hamburg) după cum urmează:

Rezerva prevăzută la articolul 55 alineatul (1) litera (a) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen nu respectă conținutul esențial al principiului ne bis in idem, astfel cum este enunțat la articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și trebuie, în consecință, declarată nevalidă.

Principiul ne bis in idem enunțat la articolul 54 din această convenție și la articolul 50 din această cartă trebuie interpretat în sensul că o ordonanță de netrimitere în judecată adoptată de procuror, prin care se închide procedura de urmărire penală, nu poate fi calificată drept «hotărâre definitivă» în sensul acestor articole în cazul în care din motivarea ei reiese în mod vădit că elementele care constituie însăși substanța situației juridice precum audierea victimei și cea a martorului nu au fost examinate de autoritățile judiciare în cauză.

 
Secţiuni: CJUE, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD