Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Drept penal Revista revistelor juridice

Bianca Selejan-Guțan: Despre legea penală mai favorabilă şi „războiul judecătorilor”. Scurte comentarii pe marginea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014

20 decembrie 2015 | Irina HORODINCĂ

Prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guțan a publicat în Revista Pandectele Române nr. 6/2014 articolul intitulat „Despre legea penală mai favorabilă şi «războiul judecătorilor». Scurte comentarii pe marginea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014”.

Problema analizată în acest articol prezintă interes pentru lumea juridică din România, fiind controversată și de actualitate. Este vorba despre așa-zisa dispută dintre Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la modul de aplicare a principiului aplicării legii penale mai favorabile, cu ocazia intrării în vigoare a noului Cod penal. Autoarea își propune să ofere asupra problemei anterior menționate o perspectivă constituțională și privind protecția drepturilor omului, numind această chestiune un adevărat “război al judecătorilor”. În acest scop, ea face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin mijlocirea următoarelor principii: previzibilitatea, securitatea raporturilor juridice, principiile statului de drept. Doamna prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guțan efectuează de asemenea și un comentariu al Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014. Cititorii acestui articol vor putea consulta, în plus, concluzii privind relația din ce în ce mai complexă dintre instanțele “supreme” și privind dialogul judecătorilor.

Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală) a fost cea dintâi privitoare la principiul aplicării legii penale mai favorabile, după intrarea în vigoare a noului Cod penal. Cererea din data de 18 februarie 2014, prin care a fost sesizată Înalta Curte a aparținut Curții de Apel București. Celei dintâi i-a fost solicitată “dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei” . În urma unei analize aprofundate a doctrinei și jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: „(…) într-o primă etapă se va determina legea penală mai favorabilă cu privire la pedeapsă, iar într-o a doua etapă se va stabili legea penală mai favorabilă în cazul instituţiei autonome a prescripţiei răspunderii penale, situaţie ce va presupune observarea în cuprinsul aceleiaşi legi a tuturor dispoziţiilor incidente (durata termenului de prescripţie, întreruperea şi suspendarea cursului prescripţiei). De altfel, acest punct de vedere este majoritar în doctrină şi este justificat de imposibilitatea aplicării criteriului evaluării globale a legii penale mai favorabile prin aplicarea automată a termenului de prescripţie (…). În acest sens, Înalta Curte face referire la argumentul din doctrină potrivit căruia în această manieră (globală) de aplicare a mitior lex este posibil ca inculpatului să i se creeze o situaţie mai grea decât cea atrasă de legea mai severă sub aspectul pedepsei (…) soluţie greu de conciliat cu principiul neretroactivităţii legii penale mai severe exprimat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. În consecinţă, faţă de considerentele expuse, în aplicarea art. 5 C. pen. în vigoare, ÎCCJ va stabili caracterul autonom al instituţiei prescripţiei răspunderii penale faţă de instituţia pedepsei”(Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În data de 6 mai 2014, Curtea Constituțională a pronunțat, la rândul ei, Decizia 265 având un obiect similar și anume interpretarea modului în care se aplică art. 5 din noul Cod penal, referitor la legea penală mai favorabilă. Aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome este calificată ca fiind un “abuz de putere” din partea judecătorului și o încălcare separației puterilor în stat, în acest sens Curtea invocând definiția proprie a atribuțiilor judecătorului: „în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul şi litera legii, între exigenţele de redactare şi scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competenţa de a legifera, prin substituirea autorităţii competente în acest domeniu” (CCR, Decizia nr. 838/2009).

Abordarea Curții Constituționale este, după cum bine se poate observa, contradictorie punctului de vedere exprimat în Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Comentariul Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale expus în acest articol cuprinde aspecte generale despre competența de interpretare a judecătorului, precum și detalii despre noțiunea de “lege penală” și despre criteriile de identificare a legii mai favorabile. Mai mult, este analizată “intenția legiuitorului” ca suport al interpretării obligatorii. Se face, de asemenea, referire la jurisprudența altor instanțe și la jurisprudența CEDO, fiind acordată atenție și altor aspecte relevante ținând de principiile constituționale invocate și neinvocate de Curtea Constituțională a României.  Înainte de a-și prezenta concluziile personale, autoarea mai face o trecere în revistă a modului în care principiul legii penale mai favorabile apare în jurisprudența CEDO.

Doamna prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guțan consideră, în încheiere, că mai sus menționata decizie a Curții Constituționale este una interpretativă atipică prin care Curtea și-ar fi depășit competența. În opinia domniei sale problema referitoare la aplicarea legii mai favorabile rămâne nesoluționată, iar contradicția existentă între deciziile ÎCCJ și CCR indică probleme și neconcordanțe de ordin intern. Chestiunea constituționalității aplicării principiului legii penale mai favorabile rămâne controversată, practica ulterioară Deciziei 265/2014 a Curții Constituționale a României urmând să indice abordarea instanțelor referitoare la problemă. Concluzia personală a autoarei este ca această controversă va fi tranșată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care urmează, cel mai probabil, să fie sesizată cu cereri provenite din România, în legătură cu această problemă.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Irina Horodincă

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale