Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: Cauza PAULUS. Suspendarea contractului de finanțare din fonduri europene, nerambursarea cheltuielilor eligibile, lipsa de culpă, dreptul de proprietate și art. 6 CEDO. UPDATE
15.01.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

15 ianuarie 2020: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în data de 30 aprilie 2019, în complet de comitet și deci în unanimitate de trei (Paulo Pinto de Albuquerque, Egidijus Kuris și Iulia Antoanella Motoc), a declarat cererea ca fiind în afara domeniului de aplicare material al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, și deci inamisibilă:

(c) Conclusion

53. In view of the above considerations, the Court is of the opinion that the applicant company had neither a “possession” under Article 1 of Protocol No. 1 nor a legitimate expectation under the relevant domestic law, as duly applied and interpreted by the domestic authorities, of obtaining the execution of the contract and the reimbursement of the expenses incurred in connection with this contract. Consequently, the facts of the case do not fall within the ambit of Article 1 of Protocol No. 1.
54. It follows that the applicant company’s complaint under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention is incompatible rationae materiae with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.

:: decizia CEDO

***

21 decembrie 2015: Cererea nr. 36419/13
S.C. PAULUS S.R.L. împotriva României
introdusă în 8 mai 2013 și comunicată în 26 noiembrie 2015

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamanta, S.C. Paulus S.R.L., este o societate românească înființată în 1993, cu sediul principal în Ploiești.

Pe 17 septembrie 2009, reclamanta a trimis Ministerului Economiei şi Comerţului („Ministerul”) o propunere pentru un proiect de investiție cu privire la construirea unei fabrici finanțate de către stat din fonduri europene.

Pe data de 21 iulie 2010, Ministerul a informat reclamantul printr-o scrisoare că finanțarea proiectului a fost respinsă. Reclamantul a contestat respingerea. Printr-o decizie din data de 9 august 2010, Ministerul a menținut respingerea proiectului în cauză.

O noua contestație din partea reclamantului a fost admisă. Ministerul a anulat decizia precedentă si a aprobat finanțarea proiectului reclamantului printr-o decizie din data 1 septembrie 2010. S-a constatat că, din cauza unei erori minore, reclamantul nu a imprimat și transmis toate documentele necesare (a trimis planul de afaceri pentru 5 ani în loc de 7 ani), deși aceste documente au fost trimise corespunzător atunci când reclamantul le-a transmis în 2009.

Pe 26 noiembrie 2010, reclamantul și Ministerul au semnat un contract de finanțare prin care Ministerul a devenit beneficiarul unor fonduri nerambursabile pentru implementarea proiectului de construcție a fabricii. Valoarea totala a proiectului a fost de 26.750.088,86 lei.

Conform Articolului 4 paragrafele 6 și 7 din contractul de finanțare, cheltuielile suportate pentru achiziția pământului, a clădirilor și a elaborării planului de afaceri, în legătură directă cu proiectul finanțat și necesare pentru pregătirea si implementarea acestuia, erau eligibile pentru rambursare.

La data de 9 februarie 2011, reclamantul a fost informat de Minister că există suspiciune cu privire la modul in care proiectul lor de investiție a fost evaluat si selectat, așadar contractul de finanțare a fost suspendat.

Conform unei scrisori explicative ulterioare trimise reclamantului la data de 4 mai 2011, suspendarea contractului de finanțare a fost rezultatul nerespectării de către Minister a procedurii privind soluționarea contestației depuse de către reclamant pentru finanțare nerambursabilă împotriva deciziei luate în cadrul evaluării propunerilor de proiecte.

La data de 18 octombrie 2011, reclamantul a inițiat proceduri administrative împotriva Ministerului, încercând să obțină finanțarea proiectului, în conformitate cu contractul încheiat. Reclamantul a făcut o cerere subsidiară pentru rambursarea a 941.929,32 lei (RON) reprezentând cheltuielile deja efectuate pentru realizarea proiectului, în cazul în care cererea principala ar fi fost respinsă de către instanță.

Reclamantul a susținut că acele cheltuieli deja efectuate au privit achiziția pământului, obținerea autorizațiilor si permiselor necesare pentru fabrică și plata pentru servicii de consultanță pentru implementarea proiectului și elaborarea planurilor de afaceri, management, precum și plata arhitecților. Reclamantul a susținut că respectivele cheltuieli sunt eligibile pentru rambursare, conform dispoziției legale aplicabile și Articolului 4 din contractul de finanțare, și că erau dovedite de facturi, copii după contracte si documente contabile.

Instanța a desemnat pe data de 12 martie 2011 un expert care să determine cheltuielile eligibile pentru rambursare deja efectuate de către reclamant. Conform raportului expertului prezentat instanței la data de 17 aprilie 2012, reclamantul avea deja în executarea contractului de finanțare cheltuieli eligibile de aproximativ 941.929,32 RON (147.422,46 reprezentând TVA).

Prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Ploiești la data de 25 iunie 2012, acțiunea reclamantului a fost admisă, iar Ministerul a fost obligat să continue finanțarea proiectului. Curtea de Apel a statuat că, în concordanță cu procedura pentru soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor privind notarea și evaluarea proiectelor de finanțare, comisiei însărcinate cu soluționarea contestației nu i se permite să-și anuleze propria decizie prin care a respins o propunere; acest tip de decizie ar fi trebuit anulată de o instanță administrativă.

În orice caz, Curtea de Apel a stabilit că anularea primei decizii de respingere din data de 9 august 2010, urmată de adoptarea unei noi decizii de finanțare a reclamantului au fost atribuite Ministerului. Curtea de Apel a decis că contractul de finanțare ar trebui să fie executat și să producă toate efectele juridice, întrucât desființarea acestuia nu ar servi interesului public.

De asemenea, Curtea de Apel a constatat că reclamantul a efectuat cheltuieli în legătură cu realizarea proiectului său, dovedite prin mijloace de probă. Totuși, instanța a considerat ca nefiind necesară examinarea cererii cu caracter subsidiar făcută de reclamant cu privire la rambursarea cheltuielilor eligibile, din moment ce a fost admisă cererea principală.

Ministerul a introdus recurs, susținând că suspendarea contractului de finanțare a fost justificată prin raportare la reglementările Comisiei Europene care stabilesc faptul că orice încălcare comisă de un operator economic care cauzează un prejudiciu bugetului Uniunii Europene pune în discuție și legalitatea contractului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul Ministerului și a respins acțiunea reclamantului ca fiind nefondată printr-o decizie din data de 28 noiembrie 2012. S-a statuat că respectivul contract de finanțare era nelegal din cauza neregularităților din procedura de evaluare și selecție a proiectului, independent de răspunderea părților contractante. Cu toate acestea, fără a motiva, Înalta Curte nu s-a pronunțat asupra cererii introduse de reclamant cu titlu subsidiar pentru rambursarea cheltuielilor deja efectuate.

2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național:

Cadrul legal cu privire la finanțarea proiectelor prin Fondurile Structurale Europene este stabilit prin:
2.1. Regulamentul nr. 1828/2006 (cu rectificare aici).
2.2. Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale.

3. Capete de cerere:

3.1.Reclamantul invocă încălcarea articolului 6 pct. 1 din Convenție, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat asupra cererii subsidiare pentru a-i fi rambursate de către Minister cheltuielile deja efectuate în legătură cu contractul de finanțare suspendat.

3.2.Reclamantul consideră că suspendarea contractului de finanțare urmată de nerambursarea cheltuielilor efectuate în legătură cu executarea contractului constituie o încălcare a drepturilor sale garantate de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

4. Întrebări adresate părților:

4.1.A beneficiat reclamantul de un proces echitabil cu privire la determinarea drepturilor și obligațiilor civile, așa cum prevede Articolul 6 pct. 1 din Convenție, având în vedere că instanța cu cel mai înalt grad i-a respins acțiunea fără să examineze cererea sa subsidiară de rambursare a cheltuielilor eligibile deja efectuate în legătură cu contractul de finanțare?

4.2. A avut loc o ingerință adusă dreptului de proprietate al reclamantului în sensul Articolului 1 din Protocolul nr. 1, rezultând din suspendarea contractului de finanțare și/sau din nepronunțarea de către instanța cu cel mai înalt grad asupra cererii subsidiare a reclamantului de rambursare a cheltuielilor eligibile? Dacă răspunsul este afirmativ, a fost ingerința legitimă și proporțională?

Adina Mihalache
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (coordonator proiect)
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: Cauza PAULUS. Suspendarea contractului de finanțare din fonduri europene, nerambursarea cheltuielilor eligibile, lipsa de culpă, dreptul de proprietate și art. 6 CEDO. UPDATE”

  1. Alfred Gabriel PARASCHIVA spune:

    Este binecunoscut faptul că în cazul oricărui program de finanţare europeană se urmăreşte atingerea unor obiective în măsură să asigure o dezvoltare durabilă şi uniformă a tuturor statelor membre. La nivelul Uniunii aceste fonduri sunt constituite cu destinaţie specială în funcţie de politicile comunitare care se doresc a fi impulsionate. Este cunoscut faptul că finanţările europene nu sunt acordate pentru satisfacerea unor interese personale ale celui care aplică pentru astfel de fonduri, ci se urmăreşte un interes general comun de dezvoltare a întregii Uniuni.
    Practica valorilor minime are la bază un principiu european și nu numai pe care se bazează fiecare societate civilizată: CONTRACTUL! Contractul valabil încheiat între … SRL și statul român prin Autoritatea Contractantă, contract nr. … încheiat în data de … are putere de lege între părţile contractante. Autoritatea de Management a aprobat în urma unor evaluări riguroase a planului de afaceri. Aceste sunt contracte sunt cadru și nu pot fi negociate. Procedurile de implementare sunt propuse de autoritățile române și verificate de experții Comisiei Europene! Statul român și Comisia Europeană sunt bune de plată și trebuie să plătească beneficiarului și beneficiul nerealizat, dobâzi…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.