BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
13 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Propunere legislativă privind profesia de consilier juridic

22.12.2015 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Marți, 15 decembrie 2015, la Senat a fost înregistrată o Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic precum şi a Legii nr. 200 din 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Detalii despre propunere sunt disponibile pe website-ul Senatului României, aici.

Inițiatorii au înaintat propunerea Biroului permanent al Senatului pentru a fi discutată în procedură de urgență.

Adresa de înaintare este semnată de către dr. Ioan Chelaru (avocat, Vicepreședinte UNBR, Președinte al Academiei de Științe Juridice din România, Președinte al Uniunii Juriștilor din România), Cătălin Boboc (consilier juridic) și prof. univ. dr. Liviu Bogdan Ciucă (notar public, Vicepreședinte al Academiei de Științe Juridice din România). Pentru a citi adresa de înaintare click aici.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 514/2003, ”Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic.”

Potrivit propunerii, art. 4 din Legea nr. 514/2003 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
a) asistență și consultanță juridică;
b) redactarea, avizarea și contrasemnarea pentru legalitate a actelor cu caracter juridic;
c) atestarea conținutului și a datei certe pentru validitatea actelor juridice întocmite în numele entității juridice reprezentate, precum și atestarea identității acesteia;
d) reprezentarea în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a altor entități de drept public și privat;
e) apărarea cu mijloace specifice a drepturilor și intereselor legitime ale statului, instituțiilor și autorităților publice, ale persoanelor juridice de drept public și privat, precum și a altor entități interesate;
f) activități de conciliere, negociere, management juridic și audit juridic;
g) opinii juridice, elaborare de proiecte de acte juridice.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se realizează pentru persoanele juridice de drept public și privat.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
(1) Activitatea avocatului se realizează prin:
a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
f) activităţi de mediere;
g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;
h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică;
j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.

Textul integral al propunerii este disponibil aici.

Textul expunerii de motive este disponibil pe website-ul Senatului, aici.

Abonare newsletter

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 13 de comentarii cu privire la articolul “Propunere legislativă privind profesia de consilier juridic”

  1. Florin RADU spune:

    Opinia mea este ferma impotriva acestei propuneri.
    Se ajunge la o profesie de consilier juridic confuza, cu atributii alambicate, chiar la limita unor posibile conflicte de interese.
    Consilierul juridic va lucra pentru angajatorul sau, dar si pentru altii, asa, la intamplare, care il vor angaja strict pentru un proces?!
    Si cum il va angaja, prin contract de asistenta juridica?!
    Deci, consilierul juridic va fi si angajat cu contract individual de munca si liber profesionist in acelasi timp?!
    Vrea cineva sa dea inca o lovitura profesiei de avocat?!
    Cer oficial UNBR sa ia pozitie!

    • Costel RUSU spune:

      Observ, de mult timp, ca atunci cand apare o initiativa buna sau rea, de modificare a Legii 514/2013 a consilierului juridic, imediat apar comentarii, de genul, e un atac la legea avocaturii si cate alte aberatii… dar oare cui ii foloseste legea consilierului juridic in forma actuala in care o profesie ce trebuie sa fie liberala este reglementata ca una dependenta, cu stricta subordonare in favoarea angajatorului dar cu trimiteri la organizarea Legii avocaturii 51/1995?!! Acum nu e o struto-camila?!!! De cate ori s-a modificat legea avocaturii in ultimii 12 ani? Dar cea a consilierului juridic?
      De cate ori s-a modificat o reglementare privind executorul judecatoresc, lichidatorul, mediatorul, notarul public nu s-a mai cerut interventia UNBR .

    • Sanda ȘERBAN spune:

      Stimate domnule avocat!

      Profesia de consilier juridic nu este, in opinia mea, cu nimic mai prejos decat alte profesii juridice.

      Trebuie sa recunoasteti ca, din lumina celor doua reglementari – Legea nr. 514/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta, fara echivoc, paralelismul care guverneaza doua profesii aproape identice.

      Sa nu uitam ca, in general, avocatul apara drepturile si interesele legitime ale OMULUI, ca persoana fizica. Acest aspect fiind de esenta profesiei de avocat.
      In privinta, consilierului juridic, acesta este obligat, prin legea fata de care se supune, sa apere si sa reprezinte drepturile si interesele legitime ale unei PERSOANE JURIDICE.

      De cele mai multe ori, interesele persoanei juridice careia i se subordoneaza un consilier juridic nu sunt intotdeauna si legitime. Atunci cand interesul este personal, consilierul juridic este inlaturat din raportul de munca. Vi se pare un scenariu cunoscut? Da, este la fel ca si in privinta profesiei de avocat (care este obligat sa se abtina de a mai sfatui un client, atunci cand are acesta din urma este implicat intr-un caz de spalare de bani, de exemplu).
      Care este scorul: consilierul juridic ramane fara job, iar avocatul pierde un client.
      Prin urmare, apreciez ca si avocatul si consilierul juridic sunt juristi de profesie.
      Si in fond, de ce sa ignoram profesia de consilier juridic?

      Apreciez ca deosebit de oportuna initiativa legislativa si o sustin. Si, prin aceasta, invit pe toti colegii mei sa-si expuna punctul de vedere asupra acestei chestiuni.

      Stiati ca profesia de consilier juridic este adesea transformata de catre alte profesii intr-o alta decat cea fireasca? Spre exemplu, operator notarial pentru cabinetele notariale, agent procedural sau referent pentru birourile de executori judecatoresti, etc.

      Nu in ultimul rand, observ ca au luat amploare, ma refer la mediul privat, recrutarile de consilieri juridici de catre cabinete individuale de avocati. Vi se pare normal acest lucru? Mie, nu.

      Haideti sa dam o nota de optimism acestei initiative legislative promovata de catre domniile amintite in preambulul acestui articol si sa incercam sa privim cu ochi mai buni si profesia de consilier juridic, care merita pe deplim recunoscuta si promovata in societatea romaneasca.

      In opinia mea, profesia de consilier juridic nu poate fi subordonata altei profesii. Profesia de consilier juridic merita sa-si dezvolte identitatea pe scena profesiilor juridice din tara noastra.

      Multumesc tuturor sustinatorilor acestui proiect, proiect initiat dupa 12 ani de la aparitia Legii nr. 514.

      Doamne ajuta la toata lumea si noua!

      Sanda SERBAN
      membru CCJ Bucuresti

      • Florin RADU spune:

        Stimata doamna,
        Ma invitati sa fiu optimist.
        Pai, haideti sa vedem impreuna ce motive am sa fiu optimist:
        – notarii au luat avocatilor o buna parte din divorturi;
        – CCR a declarat neconstitutional articolul care obliga asistenta juridica in recurs (desi in toata Europa exista o asemenea dispozitie legala);
        – instantele reduc tot mai des cheltuielile de judecata constand in onorariile avocatiale (in ianuarie, voi publica un amplu material pe tema aceasta);
        – mediatorii rup si ei, cat pot, din atributiile avocatilor;
        – e inca plina tara de societati comerciale avand ca obiect asistenta juridica (recent, am formulat plangere penala impotriva administratorului, pentru exercitarea unei profesii fara drept, solutia fiind, desigur, „clasare”, in stilul binecunoscut al practicii penale din Romania);
        – „baroul” bota a stat linistit ani si ani la rand, compromitand profesia de avocat, pana cand, in ceasul 13, ICCJ a dat RIL-ul binecunoscut.
        Ufff, cat de optimist sunt …

      • Casandra RADU spune:

        Stimată doamnă consilier, deși vă înțeleg poziția cu privire la inițiativa legislativă, nu pot să nu fac distincțile care se impun. În primul rând, nu este vorba despre vreo confruntare ori comparație între avocați și consilier juridici, în sensul că unii ar mai mai presus ori prejos decât alții. Aici criticăm un text care se vrea a fi promovat, în procedură de urgență, ca lege. Prin urmare nu se pune problema vreunui atac personal sau a unei manifestări de desconsiderație între profesii.
        Într-o perioadă, am fost înscrisă în Colegiul Consilierilor Juridici și, de câte ori m-am prezentat în fața conducerii CCJ București am fost ascultată cu privire la solicitările mele. Nu pot decât să am toată stima pentru domnul Florescu și domnul Sătmărean.
        Problemele practice pe care le-ar ridica această inițiativă legislativă sunt altele și nu au nimic de a face cu aspecte subiective. La prima vedere, pare a se crea o situație mai bună pentru consilierii juridici, dar, privind lucrurile cu atenție, putem observa că nu este chiar așa. Acel raport de subordonare protejează consilierul juridic, pe câtă vreme independența atrage cu sine o libertate, este cert, dar și un alt tip de răspundere. Din acest punct de vedere, întrevăd posibilitatea ca, în circumstanțe concrete, consilierul juridic să poată fi tras la răspundere nu doar civilă ci și penală, iar persoana juridică să nu poată fi trasă la răspundere din lipsa existenței legăturii de cauzalitate ori lipsa intenției sau culpei, tocmai din cauza „independenței” consilierului juridic.
        Din scurta mea experiență ca și consilier juridic, pot spune că nu am avut nicio tangență cu dreptul penal, întocmai precum un avocat care face orice altceva, înafară de drept penal. Din păcate, mai mulți civiliști s-au confruntat cu probleme în acest domeniu, în condițiile în care au respectat legea, deoarece dacă nu se abordează în mod statornic o anumită ramură de drept, nu se formează nici „ochiul” și nici experiența necesară pentru a detecta și preîntâmpina problemele. La fel și pentru avocatul specializat în drept penal, care nu are înțelegerea necesară într-o speță de exemplu, de proprietate intelectuală, unde apar chestiuni de finețe juridică specifice.
        Gândiți-vă, totuși, de ce este promovată această propunere de către persoane care nu au calitatea de consilier juridic, respectiv dacă este în interesul acestui corp profesional și în ce fel converg interesele, sau, inițierea și promovarea se face, de către persoane care nu sunt consilieri juridici, în cu totul alte interese.

  2. Casandra RADU spune:

    In expunerea de motive se vorbeste despre independenta si „reala independenta” a consilierului juridic, raportat la actele intocmite. Mai multe intrebari se ridica, in special pentru initiatorii proiectului de lege, independenta intr-un raport de dreptul muncii a carui esenta este subordonarea? Independenta (artificiala) a unui angajat care face sa nu poate fi angajata raspunderea civila si/sau penala a angajatorului, respectiv a adminsitratorului, organelor de conducere si/sau a persoanei juridice insasi ori a succesoarei sale in drepturi?! Consilieri juridici care asista si reprezinta persoane juridice de drept public si drept privat in cauze penale, dupa ani de zile in care au lucrat in civil? Consilieri juridici care isi infiinteaza societati civile profesionale si, in fapt, se comporta ca avocatii, cu toate beneficile, dar nu si cu toate obligatiile fiscale, financiare si profesionale a acestora?!
    Se invoca reglementari europene, care anume reglementari europene permit calcarea in picioare a profesiei de avocat?
    Putina concurenta neloiala o fi, printre altele?
    Cand se doreste clarificarea unei legi, nu se ia cu copy/paste din legea avocaturii tot ce a mai ramas, dupa ce ne-am aflat in situatia ca soferi si ingineri sa faca medieri in domenii in care este interzisa prin lege medierea.

  3. Andrei OPREA spune:

    Aceasta propunere este o alta pleasca cu dedicatie pentru diversi ”juristi meritocrati” din spatiul mioritic care intr-o foame bugetar-corporatista dupa bani si titluri academice nu mai prididesc cu teorii de interes doctrinar privind asa-zisa „calificare” a viitorilor consilieri juridici. Alte taxe si alti asa-zisi indrumatori care in functie de culoarea ochilor si a gandirii juridice corecte vor filtra absolventii mai abitir decat orice… Mă refer strict la nu stiu ce examen, in plus, singura propunere ar fi trebuit sa fie de a reduce stagiul la cel mult 30 de zile, cunoscut fiind ca pentru redactarea de cereri specifice procesului civil, penal etc, teoria bate orice practica.

  4. Casandra RADU spune:

    Conform Hotararii Consiliului U.N.B.R. nr. 26 din 12.12.2015 si subliniez 12.12.2015 intrucat propunerea legislativa a fost inaintata ulterior, la 15.12.2015, in procedura de urgenta, ca la pag. 8, pct. 3.1.4. din hotarare, se prevede ca OBIECTIV STRATEGIC „Dezvoltarea activităților în care se pot implica avocații, cu efect asupra cresterii veniturilor acestora”. Hotararea nr. 26 din 12.12.2015 precum si celelalte hotarari ale Consiliului UNBR au fost publicate azi, 23.12.2015 pe web-site-ul Baroului Bucuresti.

    • Daniel ŞERBAN spune:

      Spre deosebire de Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România nu are statut de organism profesional, cu atribuţii recunoscute prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic de autoreglementare şi de organizare a profesiei de consilier juridic (inclusiv de recunoaştere a calificărilor profesionale în spaţiul comunitar) – decizia ICCJ nr. 64 din 12 ianuarie 2012.

  5. Constantin STANCU spune:

    Prea multă putere Ordinului!!! De ce să cenzureze ordinul activitatea dintr-o societate sau o instituţie prin consilier? Nu ţine, este o sinecură dată unor tipi avizi de putere. Vorbim de independenţă dar nascocim noi forme de dependenţă. Consilierul este indepnedent atât cât are caracter! Şi avocatul are contract, chiar dacă nu este de muncă. Şi judecătorul este dependent de stat. Vedeţi scandalul cu SRI, cu băncilie, cu ANAF, cu Guvernul prin VV Ponta la diferite insolvenţe. Şi procurorul este dependent de sistem. Nu există ceva ideal în lumea oamenilor. Doar bani daţi la structurile care se înfiinţează. Până la urmă, libertatea de asociere este garantată. Şmecherie tip Bucureşti. Ca la vânători, ca la veterinari, ca la… moaşele comunale! Societate comercială? Parcă există de decizie a ICCJ, cum se va trece de ea? Nu aveţi ce propune în parlament?

  6. JURIDICE.ro spune:

    Iată un comentariu postat de un utilizator care a refuzat să-și decline idenditatea, dar comentariul este civilizat și la obiect, motiv pentru care îl publicăm:

    „La bani marunti, legea pare sa fie facuta cu dedicatie, pentru cei care vor sa „privatizeze” in stil post-decembrist si aceast (ultim) domeniu al activitatii juridice.

    Nu am nimic impotriva dreptului la asociere al consilierilor juridici in asocatii cu caracter profesional.

    Devin insa foarte circumspect cand aderarea la o astfel de asociatie devine o conditie pentru a exercita profesia, cand aceasta asociatia are dreptul de a acorda si de a retrage titluri, are dreptul de a exclude din profesie (inclusiv pentru motivul neplatii, vreme de 3 luni, a contributiilor) si de a lasa oamenii fara paine. ca sa nu mai spun de incriminarea practicarii profesiei de catre cei neafiliati.

    In opinia mea, Parlamentul nu poate „delega” catre o asociatie exercitiul reglementarii organizarii si functionarii unei intregi profesii.

    Sper din toata inima ca avocatii sa se ridice si sa-si apere „teritoriul”, fiindca am impresia ca consilierii juridici sunt fie indiferenti, fie neatenti si nu vor face opozitie la aceasta „lovitura de palat” ce li se pregateste.”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate