Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

RIL admis. Stabilirea pensiei de întreținere datorată de către părinte


23.12.2015 | Andrei PAP
Secţiuni: Drept civil, Dreptul familiei, Recurs în interesul legii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 decembrie 2015 a fost publicată Decizia nr. 21/2015 privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului.
În această problemă de drept, jurisprudenţa instanţelor şi-a menţinut caracterul neunitar şi după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.

2. Optica jurisprudenţială

Într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere. În motivarea acestor soluţii s-a arătat că drepturile băneşti în discuţie, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul fiscal), nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul al pensiei de întreţinere se datorează destinaţiei speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfăşurării activităţii debitorului obligaţiei de întreţinere.

Chiar dacă este un venit permanent şi stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].

În motivarea unora dintre hotărârile judecătoreşti examinate s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Într-o altă opinie s-a susţinut că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.

Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligaţiei de întreţinere, acestea pot fi urmărite în condiţiile art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865].

În motivarea unor hotărâri judecătoreşti, îndeosebi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinaţie specială (această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament) şi nici sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efectele nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiţii vătămătoare (cum ar fi, de exemplu, cazul sporului destinat achiziţionării unui aliment necesar combaterii efectelor substanţelor toxice de la locul de muncă), situaţie în care destinaţia sporului constă exclusiv în achiziţionarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.

S-a considerat că această modalitate de interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principiu căruia trebuie să i se dea eficienţă în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligaţiei de întreţinere.

3. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menţionând doar că la nivelul Curţii practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudenţiale.

4. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat primul punct de vedere exprimat ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii.

5. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursurilor, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

Andrei Pap

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti