Poveste de iarnă 2015-2016
23.12.2015 | Cristina ZAMȘA

Sus, în Împărația Absolută a Zăpezii, se făceau ultimele pregătiri pentru sărbătorile de iarnă de pe Pământ.
– Vreau să ning, vreau să ning, țopăia Micul Fulg de Nea.
– Nu se spune vreau „să ning”, zise fratele mai mare. Off, Tată… El nu e pregătit să coboare pe Pământ, abia a împlinit o sută de ani, să mai aștepte.
– De ce vrei să… ningi?, îl încurajă Tatăl.
– Ca să simt cu adevărat ce înseamnă să fii Zăpadă și asta nu se poate decât în locurile unde sălăsluiește Ceea-ce-nu-este-zăpadă.
– Ești sigur?, întrebă fratele mai mare. Eu încă mă mai resimt după călătoria de pe Pământ.
– Asta pentru că nu ți-ai aminit la timp ce ești cu adevărat.
– E ușor de vorbit de aici de Sus. Dar atunci când vei fi înconjurat de Ceea-ce-nu-este-zăpadă și care, crede-mă e foarte, foarte palpabilă și convingătoare… Iar tu, în corp de non-zăpadă fiind, vei fi tentat să crezi că Ceea-ce-nu-este-zăpadă este tot ceea ce există și nimic altceva, mai ales Zăpadă.
– Am să fiu mai puternic decât Ceea-ce-nu-este-zăpadă, am s-o înving!
– Trebuie să te situezi deasupra a tot Ceea-ce-nu-este-zăpadă, din mijlocul ei, nu să o învingi, zise Tatăl. Asta înseamnă a o învinge, altfel nu. Locuitorii din Împărăția de Jos chiar asta vor încerca să facă, să te provoace la luptă, culmea… pentru a cuceri Împărăția lor.
– Dar de aici de Sus se vede cum Împărăția lor face parte din Împărăția noastră sau, mai exact, continuă Micul Fulg de Nea, cum amândouă formează o singură Împărăție. Ei nu-și dau seama?
– Unii, da, mai devreme sau mai târziu. Există chiar locuitori care le arată în diferite moduri, după cum există unii care doar cred sau speră că le arată…
– Așa e, se grăbi să confirme fratele mai mare. Vor fi multe capcane, dar toate vor avea un singur scop, să-ți amintească cine ești, fulg de nea. Bine, nu te gândi că orice lucru din Ceea-ce-nu-este–zăpadă este opus Zăpezii, unele se apropie, sunt chiar frumoase și da, merită sa fie văzute, trăite, simțite. Și mai ales, nu uita că toate au o trăsătură comună: ele depind foarte mult de cum le privești.
– De cum le privesc?, întrebă Micul Fulg de Nea. Și cum trebuie să le privesc?
– Dacă nu vei afla singur răspunsul, gândește-te la Mine. Gândește-te la Mine nu doar atunci când îți vei pune întrebări, ci și atunci când vei găsi răspunsul. De fapt, gândește-te la Mine mai tot timpul, la mine și la Cel care a coborât pe Pământ acum 2015 ani. Și atunci vei fi aflat tot ce trebuie să știi, dacă vrei să …ningi total.

Sărbători fericite!

Lector univ. dr. Cristina Zamșa