Raluca Prună: Nu am venit ca ministru pentru ca să mă iubească societatea, am venit aici ca să fiu responsabilă
24 decembrie 2015 | Dan TĂPĂLAGĂ
Dan Tapalaga: S-a inteles din declaratia dvs, facuta intr-un interviu pentru Romania Libera, ca nu va ganditi la reinvestirea unor procurori, chiar daca au performat sau au dovedit ca sunt buni administratori pentru a nu adanci discutiile contradictorii din societate, ca societatea este antagonizata, iar pentru a o feri de critici va ganditi, in pricipiu, sa nu reinvestiti in functie. Din asta s-a inteles ca este vorba despre doamna Kovesi si ca aveti ideea de a nu reinvesti procurorul sef DNA.
Raluca Pruna: Nu. Cred ca s-a inteles gresit. Eu nu sunt aici nici sa multumesc o parte a societatii, nici pe toata lumea. Nu sunt aici ca ministru sa fiu o persoana pe care sa o iubeasca societatea. Am venit aici sa fiu responsabila. Ce am declarat ieri, dar din pacate nu s-a inteles foarte bine, am declarat si Romaniei Libere si la Adevarul Live, am spus ca suntem o societate antagonizata, in care exista suspiciuini. Asta este perceptia pe care o am eu. Si ca, in aceste conditii, este greu sa aplici procedura care este prevazuta de lege si care permite reinvestirea unei persoane, in cazul de fata procurorul sef al DNA. In mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei institutii care, sigur, fara sa intram in detalii de statistica, sunt de necontestat intr-o societate normala, ai putea reinvesti aceasta persoana fara nicio problema. Am spus ieri ca nu inteleg la acest moment sa intru in detaliile – voi reinvesti, nu voi reinvesti – pentru ca, o data, sunt la inceput de mandat, si apoi, strategic vorbind, chiar in situatia in care decizia mea ar fi sa reinvestesc, nu exlud acest lucru, pentru ca este foarte posibil sa fac asta, imi da voie legea, si inteleg sa folosesc tot ce legea imi da voie sa fac, chiar daca as decide acest lucru nu inteleg sa spun la acest moment. Ma voi decide, nu stiu, in aprilie, mandatul expira la jumatatea lunii mai. Si in sensul asta, nu vreau sa pun o persoana, doamna Kovesi ati numit-o, in situatia in care de acum, din decembrie pana in aprilie, va fi subiectul unei critici constante a unei parti din societate, care din pacate cu asta se ocupa.
Dan Tapalaga: Doamna Kovesi, in calitate de procuror sef DNA, cum bine stiti, este, daca nu zilnic, atunci la doua zile, subiectul unor critici aspre dintr-o anumita parte a societatii. Aici vorbim in principal de cei anchetati penal, de sustinatorii lor din presa. Deci nu e scutita de critici. Cu sau fara propunerea de reinvestire.
Raluca Pruna: Bun, asta a fost calculul pe care eu mi l-am facut. Nu cred ca este cazul ca, la cinci saptamani de mandat, sa anunt eu pe cine vreau, daca vreau sa reinvestesc. Repet, afirmatia pe care am facut-o ieri, in niciun caz nu trebuie sa fie citita in cheia aceasta, ca m-as gandi sa nu reinvestesc o persoana ca doamna Kovesi, care are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale, fara indoiala.
Dan Tapalaga: Ele au fost citite asa, poate din cauza unei exprimari imprecise. Se intelegea efectiv din declaratie ca ati prefera sa nu reinvestiti chiar si un procuror performant pentru a nu alimenta aceste antagonisme din societate.
Raluca Pruna: Nu. Cred ca obligatia mea morala si profesionala este sa ma asigur ca propun fie un procuror nou, fie reinvestesc pe cineva care a ocupat functia, care fie face dovada ca este integru si bun profesionist, fie a facut dovada ca este integru si profesionist. Apoi, cred ca si in privinta ocuparii oricarei functii, in pole position se afla persoana care are avantajul competitiv de a fi fost deja ocupantul unei functii.
Dan Tapalaga: Asadar, luati in calcul reinvestirea doamnei Kovesi, ca sa nu mai existe ambiguitati?
Raluca Pruna: Da, iau categoric in calcul reinvestirea doamnei Kovesi. Da.
Dan Tapalaga: Am vazut ca vorbiti despre o propunere legislativa pentru a reglementa situatia scriitorilor prolifici din inchisori, nu inainte de a modifica un regulament tot in ideea de a rezolva aceasta problema. Aici as vrea sa elaborati putin, nu inteleg exact ce doriti sa faceti.
Raluca Pruna: Situatia este asa: noi avem o lege si regulamentul de executare a pedepselor. Regulamentul trebuia sa fie adoptat din 2013. Din motive care nu imi sunt foarte clare, acest regulament nu a fost adoptat. Exista o propunere care se afla acum pe masa mea si care incearca sa reglementeze cumva situatia aceasta foarte prolifica din penitenciare. Toata lumea, dintr-o data, a devenit poliscriba. Dar regulamentul nu rezolva, dupa opinia mea, o situatie de discriminare. Pentru ca legea, asa cum este ea acum, discrimineaza intre cel care scrie in penitenciar o carte si cel care, de exemplu, canta foarte frumos, sculpteaza foarte frumos, picteaza foarte bine. Deci, pentru oameni care fac alte activitati prin care dovedesc ca s-au indreptat in cursul executarii pedepsei se face aceasta distinctie. Deci, astazi, pe legea pe care o avem acum, faptul de a scrie o carte…
Dan Tapalaga: Orice fel de carte, stiintifica sau nestiintifica, va intreb, pentru ca nu stiu.
Raluca Pruna: Orice fel de carte, din ce am vazut eu.
Dan Tapalaga: Deci, orice fel de carte scrisa este luata in calcul la scaderea pedepsei.
Raluca Pruna: Da, deci la acest moment, eu am cerut o lista la ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), ca sa vad ce anume s-a scris in penitenciare. De exemplu, sunt lucrari care se intituleaza “Lucrare cu caracter stiintific” despre care nu stiu care este obiectul, este despre albine, nu conteaza. Nu au titlu, si ele sunt considerate o carte. Stiti foarte bine, ca sa vorbesc despre cazuri cunoscute, domnul Copos, de exemplu, a scris despre turism o carte considerata ca indeplineste conditiile legii…
Dan Tapalaga: Cine stabileste asta?
Raluca Pruna: Asta stabileste comisia din penitenciar, careia i se supune atentiei acasta carte. Si cartea despre turism, si cartea despre regimul matrimonial din secolul XV in Tarile Romane, cred, au fost considerate pentru acelasi detinut condamnat, au fost considerate de o comisie din penitenciar ca indeplinind conditiile din lege cu privire la scrierea unei carti.
Dan Tapalaga: Bun, cand in unele cazuri presa a dovedit ca sunt pagini intregi furate, carti plagiate de-a dreptul, zeci de pagini luate cu copy-paste, aceeasi comisie n-ar trebui sa revina, sa anuleze decizia de a-i scadea din pedeapsa, de a inlatura cartea asta stiintifica?
Raluca Pruna: Cred ca discutia este deja mai complicata. Daca persoana a fost pusa deja in libertate, cred ca este mai greu ca o comisie, care cred ca nu mai este investita, nu stiu, dar imi imaginez ca daca persoana a fost deja eliberata, este mai greu ca aceeasi comisie din penitenciar sa revina asupra deciziei sale.
Dan Tapalaga: Pai de ce?
Raluca Pruna: Pentru acelasi motiv pentru care, de exemplu, lumea scrie teze de doctorat dovedite public ca ele sunt plagiate si n-au auzit sa se fi retras vreunuia… Nu spun ca e bine, eu constat. Nu s-au retras titluri.
Dan Tapalaga: Dar daca incalci conditiile de eliberare conditionata te intorci in inchisoare. Cineva constata ca le-ai incalcat.
Raluca Pruna: Aici n-as vrea sa elaborez pentru ca marturisesc ca nu stiu.
Dan Tapalaga: Bun, spuneti-mi cum doriti dvs sa schimbati lucrurile.
Raluca Pruna: Deci, ce vreau eu sa fac este un proces in doua etape. Vreau sa ma uit si sa vad in ce masura acest proiect de regulament, care instituie o comisie care stabileste caracterul stiintific, poate conduce la reducerea numarului de carti care sunt scrise in penitenciar, in conditii care sunt sigur putin credibile.
Dan Tapalaga: Reducerea numarului de carti la cat?
Raluca Pruna: Nu stiu asta, nu stiu sa spun un numar. Propunerea este pe biroul meu. Si propunerea spune asa: ca inainte de a ajunge in comisie exista un comitet stiintific, din care fac parte, ma rog, oameni care pot sa ateste, care nu sunt din regimul penitenciar, care sunt din lumea academica sau sunt specialisti in domeniul respectiv si pot atesta caracterul stiintific. Eu ma indoiesc ca aceasta procedura va da rezultate. Ma indoiesc de ce? Pentru ca noi traim intr-o tara in care, revin la doctorate, ele nu sunt problema mea, dar sunt problema mea ca cetatean, intr-o tara in care exista coordonatori de doctorate care au putut sa dea doctorate, pe aceeasi teza, unui numar mare de doctoranzi, persoane care sunt considerate in domeniul lor de activitate persoane cu o reputatie profesionala de care nimeni nu se indoieste, deci daca avem asta pe de-o parte, refuz sa cred ca n-as putea constitui o comisie oricand, la orice moment, care sa decida, sa ateste un caracter stiintific al unei lucrari. Deci nu cred ca regulamentul, asa cum este el pe masa mea, rezolva, nu cred ca taie nodul gordian. Probabil ca va mai scadea din numarul de lucrari scrise in penitenciar. Si din acest motiv am spus ca ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor.
Dan Tapalaga: In ce sens?
Raluca Pruna: In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei.
Dan Tapalaga: Asta mi se pare foarte corect. Dar cum doriti sa o faceti? Prin proiect de lege sau prin ordonanta de urgenta?
Raluca Pruna: Nu stiu, sigur, cel mai bine ar fi prin proiect de lege. Insa trebuie sa fiu realista, nu cred ca un proiect de lege pe care eu l-as putea pune pe masa Guvernului, odata depus la Parlament, are sanse sa fie adoptat.
Dan Tapalaga: Pe de alta parte, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata.
Raluca Pruna: Pe de alta parte, este adevarat, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata si ar rezolva aceasta problema. Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia – eu vorbesc de mine la Ministerul Justitiei – in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului, in general, nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta.
Dan Tapalaga: Cand urgenta este justificata, OUG este un instrument prin care rezolvi o anumita problema. Iar asta mi se pare o problema.
Raluca Pruna: Este o problema importanta, sunt de acord. Am declarat asta public in prima mea saptamana de mandat. Mi-am declarat nedumerirea cum in penitenciar se pot scrie lucrari care de altfel sunt validate stiintific unele dintre ele, din ce aud. Deci, validarea asta stiintifica de catre o persoana terta, care este expert in domeniul respectiv, nu este pentru mine o garantie ca intr-adevar problema s-a rezolvat.
Dan Tapalaga: Deci, pentru a elimina confuzii, va intreb asa: luati in calcul ordonanta de urgenta pentru a scoate scrierea de carti din legea care le permite acum celor condamnati sa fie eliberati mai repede scriind trei, cinci, zece, carti?
Raluca Pruna: Va spun, nu exclud acest lucru.
Dan Tapalaga: Discutand cu magistrati de afara si cu oameni simpli din tara, toti acestia nu inteleg pur si simplu cum poti sa-ti reduci din pedeapsa scriind o carte. Nu inteleg cum scriind o carte, batandu-ti joc de orice fel de reguli si de ideea de a scrie o carte, poti scapa mai ieftin de inchisoare.
Raluca Pruna: Suntem aici perfect de acord. Si eu ca cetatean, repet, nu inteleg cum anume poti sa scrii, nu o carte, ci nenumarate carti in penitenciar. Este clar ca cel care scrie opt carti intr-un an urmareste sa capitalizeze zile reduse din pedeapsa. Am mai spus ca gasesc discriminatoriu ca scrierea de carti sa fie tratata intr-un mod mai avantajos decat sculptatul sau orice alta activitate pe care o persoana condamnata o face.
Dan Tapalaga: Orice fel de activitate neclar necuantificabila poate reprezenta o poarta spre abuz si spre reduceri de pedeapsa cu un mare semn de intrebare asupra corectitudinii deciziei.
Raluca Pruna: Este adevarat, reducerea pedepsei exista si in alte state membre si ea trebuie sa aiba in vedere un mod de indreptare a condamnatului pe baza…
Dan Tapalaga: Pe baza unor activitati ceva mai clare.
Raluca Pruna: Din activitati mai clare, adevarat, si ele trebuie judecate in bloc. Nu trebuie judecate matematic. Am scris 20 de carti si mi se reduc cinci luni, am scris o suta de carti, mi se reduc sapte luni. Sunt perfect de accord, suntem de acord aici. As vrea sa insist asupra scrisului de carti. Repet, discutam de aceasta chestiune in penitenciare, sunt de acord ca ea este o problema si ma ocup de ea. As vrea, insa, sa ne ocupam, ca societate, si de scrisul de teze in lumea libera, deci in lumea celor necondamnati. Scris de teze care se petrece in aceleasi conditii de promiscuitate intelectuala, din ce vad eu.
Dan Tapalaga: Dar aici ce puteti face ca ministru al justitiei?
Raluca Pruna: Nu pot sa fac absolut nimic, pot doar sa constat acest lucru si sper ca… De pilda, in calitate de Ministru al Justitiei va pot spune ce pot sa cer sa se faca. Stiti, probabil, ca asociatiile de magistrati intentioneaza pentru sporul de doctorat, care a fost scos in 2010, care a a fost reintrodus in 2015 cu conditia ca angajatorul sa plateasca acest spor, asociatiile de magistrati ne-au anuntat in intalnirile avute ca incep sa faca cereri in justitie pentru acordarea acestui spor.
Dan Tapalaga: Acordarea retroactiva a acestui spor sau cum?
Raluca Pruna: Nu si-au formulat inca cererile, ei merg pe discriminare. Spun ca e discriminatoriu ca cei care in 2010, prin lege, si-au pierdut sporul de doctorat, sper sa nu gresesc. Mie mi s-a explicat asa: sporul de doctorat care era 15% din salariu, a fost scos dar reintrodus cumva mascat in salariul magistratului. Cei care si-au luat tezele de doctorat dupa momentul 2010, deci cand stiau ca un asemenea spor nu se mai acorda, vin acum si spun, e discriminatoriu ca cel care si-a luat teza inainte sa primeasca sporul ala fie si mascat in salariu, iar eu sa nu mi-l primesc. In masura in care am fost anuntata de magistrati ca incep aceste demersuri, cred ca da, este problema mea. Doresc ca Ministerul Educatiei sa clarifice, mai intai, ce este un doctorat in aceasta tara. Pentru ca, daca nu ne uitam la calitatea unei teze, la calitatea coordonatorului, insist, ca nu s-a vorbit despre asta, lumea vorbeste numai despre doctorandul care fura prin plagiat, dar lumea vorbeste extrem de putin de coodonatorul care este si el platit ca sa coordoneze un doctorat, si care coordoneaza zece doctoranzi care publica zece teze toate copiate una dupa alta.
Dan Tapalaga: Veti da sporul asta inainte sa faca ei actiuni in justitie? Ca nu inteleg cum il cer, retroactiv, de aici incolo…
Raluca Pruna: Nu, sub mandat, nu. Vom vedea cand isi depun cererile, am spus si magistratilor, spun si acum. Nu iau in calcul sa dau niciun fel de spor. Nicaieri in lumea asta, doctoratul nu se plateste printr-un spor. Doctoratul este, daca ai ceva de spus lumii, si in niciun caz nu faci o teza de doctorat pentru a avea un spor salarial. Deci, sub mandatul meu, nimeni nu va primi niciun spor. Sigur, in masura in care voi avea hotarari judecatoresti, imi imaginez din experienta trecuta avuta cu hotararile judecatoresti, cu sporuri banesti, ca vor fi rapide. Estimarea mea este ca in prima jumatate a anului viitor voi avea hotarari executorii. Deci astept sa fiu executata de catre magistrati, nu eu personal, ci Ministerul Justitiei.
Dan Tapalaga: Veti avea un an, cel putin, complicat. Prima proba vine pe data de 5 ianuarie, cand vor fi alegeri la CSM pentru un nou presedinte. Acest nou presedinte va avea un mandat important, cel putin, dintr-un punct de vedere. Va aviza, fie si consultativ, propunerile de procuror sef. Deci nu-i putin lucru cine va ocupa functia asta. Pe cine sustineti dvs sau pe cine vedeti?
Raluca Pruna: Nu pot sa spun pe cine sustin, nici nu pot sa spun pe cine vad. Inteleg din discutiile care au avut loc acum cativa ani ca o practica este de a avea presedinte un judecator, vicepresedinte un procuror. Dupa scandalul iscat acum cativa ani, nu-mi imaginez ca un procuror va candida pe postul de presedinte. Nu stiu inca, n-am discutat despre intentia niciunui judecator de a candida functia de presedinte CSM, deci nu sunt in masura sa spun pe cine sustin. Nu stiu, inca nu s-au anuntat candidaturile.
Dan Tapalaga: Dar sunt alegeri cu o miza importanta.
Raluca Pruna: Sunt alegeri cu o miza importanta, e adevarat. Eu am, insa, un singur vot in plenul CSM.
Dan Tapalaga: Iar in ce priveste procedura de numire, ati spus ceva despre ea. Spuneati ca veti face o procedura simpla, criterii simple pentru functiile de procurori sef. As dori sa elaborati putin, ce anume veti face?
Raluca Pruna: Cand am spus o prcedura simpla, m-am gandit ca nu o sa fac o procedura cu o comisie care va valida. M-am gandit daca sa cer, de pilda, rechizitorii, asa cum se face la CSM pe anumite functii de conducere. In cazul functiilor din parchete, de exemplu, se cer 20 de rechizitorii pe care candidatul le considera cele mai representative. M-am gandit la acest lucru si dupa aceea mi-am spus ca nu este relevant pentru functiile cele mai inalte in Parchet, oricum nu pentru procurorul sef DNA si pentru procurorul general, care in ultimii ani nu pot face dovada ca au facut niste rechizitorii, ei personal. Ceea ce nu inseamna ca nu pot faca dovada ca au contrasemnat rechizitorii extrem de importante. De aceea, nu vreau numai de dragul de a raspunde unei asteptari a societatii, care oricum va fi nemultumita intr-o parte a ei, sa ma fac ca ma joc de-a procedura. Legea este foarte clara, ministrul propune. In afara de un singur ministru al justitiei care a facut o comisie pentru a selecta candidatii pentru aceste functii, comsie in care exista, de exemplu, pentru DNA, existau procurori din DNA in comisia de selectie a procuroruui sef DNA, eu nu inteleg sa fac acest lucru numai pentru a bifa, de dragul societati, ca am facut o comisie. Cel mai probabil, voi face la fel ca absolut toti ministri de dinaintea mea, incepand cu Monica Macovei, care e primul ministru sub care exista aceasta procedura. Am sa invit printr-o scrisoare, cel mai probabil adresata procurorului general, care sa fie diseminata in sistem, ca pe baza unor criterii pe care am sa le descriu – integritatea in primul rand, profesionalismul, vechimea ceruta de lege – cei interesati sa-si depuna candiaturile. Voi face selectia, repet, nu cu o comisie constituita din persoane care sa fie terte ministerului justitiei, si imi asum propunerea.
Dan Tapalaga: Foarte bine. Au fost ceva semne de intrebare in ce priveste una din propunerile pe care le-ati facut la inceput de mandat, e vorba despre Cristian Lazar, propus de fostul ministru al justitiei. Dumneavoastra ati preluat propunerea, fara a mai face niciun fel de procedura, nici de selectie…
Raluca Pruna: Am sustinut-o, dar asta nu inseamna ca n-am facut o procedura. L-am invitat pe domnul Lazar la o discutie, mi-am format o parere despre dl. Lazar. E adevarat ca vin de la Bruxelles, am trait ultimii 11 ani la Bruxelles. Totusi, am monitorizat sistemul de justitie din Romania din 2000 pana in 2004, sunt jurist, cunosc foarte multa lume in sistem, cunosc si buna reputatie si proasta reputatie a unor magistrati. Deci, pe baza unor opinii si pareri despre domnul Lazar, mai ales pe baza unui interviu personal inainte sa spun Consiliului Superior al Magistraturii ca sustin aceasta propunere. Da, am sustinut-o si nu-mi pare absolut deloc rau. Cred ca este un procuror foarte bun. Si sa nu-mi spuneti de faptul ca a inchis dosarul care-l privea pe fostul premier (Victor Ponta), pentru ca acolo este o discutie mai ampla, despre care va asigur ca am vorbit cu domnul Lazar.
Dan Tapalaga: Si ce v-a spus?
Raluca Pruna: Nu, nu vreau sa intru in aceste detalii. Dar va asigur ca atunci cand am sustinut propunerea, am facut-o asumat. Era cea mai facila cale de a spune ca noul ministru este sclavul, sau nu sclavul, captiva regimului Ponta. Foarte bine, ramane de vazut daca sunt captiva regimului Ponta, am sustinut propunerea respectiva si nu-mi pare rau pentru asta. Cred ca domnul Lazar are si profesionalismul si viziunea de fi adjunct la serviciul de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General.
Dan Tapalaga: Presedintia vorbeste in Ghidul de aplicare a Strategiei Nationale de Aparare, intre altele, despre modificarea mai multor legi, de la legile sigurantei, legile serviciilor de informatii, pana la legi din sfera penala, inasprirea unor pedepse. Puteti sa ne spuneti putin mai mult?
Raluca Pruna: Este un proces la debut. Cred ca trebuie citit acest ghid intr-un context mai amplu, european. Se discuta tot mai mult despre terorism, despre radicalizare in penitenciare, despre amenintarea pe care aceste fenomene o reprezinta pentru statele membre. Mai stiti, probabil, ca urmare a unor decizii a CJUE, in echilibrul dintre protectia drepturilor fundamentale si siguranta, s-a optat in februarie 2014 pentru un pachet de drepturi care sa fie in dauna unui regim de siguranta mai mare in statele membre. Cred ca acest ghid trebuie citit exact in aceasta cheie. Nu pot sa elaborez acum pentru ca, repet, nu am inceput sa lucram. In urma atentatelor din 13 noiembrie, Franta are un regim in care s-a putut permite fortelor de ordine, fara a mai trece pe la judecator, in cazuri de amenintare exceptionala la siguranta statului francez, sa poti face perchezitii, sa poti sa merge cu celeritate atunci cand ai suspiciuni rezonabile. Banuiesc ca acest lucru va trebui realizat, pastrand garantarea unor drepturi fundamentale, si in alte state membre. Noi nu suntem, repet, acolo, dar suntem si noi pe o lista neagra pe care am aparut. Cred ca Romania nu poate ramane in afara unui cadru european. Asta este discutia in Uniunea Europeana la acest moment. Cum anume se va modifica legea, cum anume se va modifica regimul sanctionator este mult prea devreme sa discutam.
Dan Tapalaga: Care sunt prioritatile dvs acum, una, doua, trei masuri pe agenda de prioritati?
Raluca Pruna: Prioritatile mele sunt, in primul rand, prioritatile dictate de agenda pe justitie din Romania. Am un pachet de legi, asa numitul pachet pe justitie. A existat un proces de elaborare, pe care l-a condus CSM-ul. Nu sunt de acord sa-mi insusesc propunerea de proiect. Ei spun ca au consultat magistratii in adunarile lor generale. De pilda, se propune schimbarea modalitatii de desemnare, de numire la varf in parchete.
Dan Tapalaga: Adica desemnareea sa treaca de la ministrul justitiei la CSM…
Raluca Pruna: Adica sa treaca la CSM, cum era pana in 2004. Pentru ca pana in 2004, inainte de aderare, asa a fost. In pachetul de legi cu care am inchis capitolul de aderare, propunerea era la CSM. Eu ce o fac? Nu pot sa preiau propunerea de la CSM. Am discutat cu toate asociatiile de magistrati din Romania, care spun: ”nu ne reagasim in acest proiect”. Asadar, ca eu sa modific aceste legi si sa dau satisfactie CSM, ar trebui sa dau o ordonanta de urgenta. Nu inteleg ca, sub mandatul meu, sa dau OUG si sa schimb niste legi organice.
Dan Tapalaga: Modalitatea de numire daca nu ma insel este in MCV (Mecansimul de Cooperare si Verificare).
Raluca Pruna: Este in MCV, este adevarat.
Dan Tapalaga: Iar astea raman cam batute in cuie.
Raluca Pruna: Nici comisia nu spune foarte clar. Pentru mine ghidul nu a fost MCV. Ghidul a fost un principiu ca nu schimbam procedura de numire cu mai putin de sase luni inainte de a avea loc procesul repsectiv. In al doilea rand, ca sa schimb modalitatea de numire trebuie sa schimb o lege organica. Nu pot sa faca asta decat prin OUG, ar fi neconstitutional. Nu e o problema, s-a mai facut asta in Romania, dar nu inteleg sa fac acest lucru. Am discutat cu asociatiile de magistrati, vom redeschide acest pachet. Nu pe absolut toate problemele. Alta chestiune cu care nu sunt de acord, as vrea sa o pun in dezbatere publica, este numirea in magistratura a avocatilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la aceasta modalitate.
Dan Tapalaga: Aici s-a vorbit de un troc intre parlamentari si unii magistrati, ca sa nu zic membri CSM. Pe noi ne lasati sa intram avocatura, voi (avocatii) in magistratura.
Raluca Pruna: Nu stiu, eu vreau sa pun acest proiect in dezbatere publica. Noi avem o lege in tara asta pe care putina lume o respecta. Anume, legea 52/ 2003 a transparentei decizionale. Deci, o sa urmeze un proces de cateva luni in care asociatiile de magistrati si CSM discutam. Finalmente, proiectul este al MJ, care este initiator. O sa pun asta in dezbatere publica, astept reactii de la public. Banuiesc ca este interest de modul in care este asezata Justitia in aceasta tara. Banuiesc ca asta imi va ocupa tot anul viitor.
Dan Tapalaga: Deci nu sunteti de acord cu trecerea procedurii de numire de la ministrul justitiei la CSM.
Raluca Pruna: Nu, eu n-am spus ca nu sunt de acord, si este irelevant ce cred eu ca persoana. Eu am spus ca nu pot sa schimb aceasta procedura si cred ca trebuie sa incepem in tara asta sa respectam niste principii.
Dan Tapalaga: Ok, dar asta cred ca am inteles corect, ca nu sunteti de acord cu trecerea avocatilor cu vechim de 18 ani in magistartura.
Raluca Pruna: Da, am rezerve, si sunt avocat de profesie.
Dan Tapalaga: De ce aveti rezerve?
Raluca Pruna: Tara asta a facut o optiune despre cum se intra in magistratura, exista o cale care este prin INM sau cu cinci ani vechime, dar incepi cu un nivel de jos, de la instantele mai mici. Deci, avem un cadru care functioneaza destul de bine si nu cred ca este oportun ca avocatii, fie ei si cu 18 ani vechime, sa intre in magistratura. Cred ca ar avea un caracter disuasiv pentru cei care doresc sa intre in magistratura cand termina facultatea si aleg o cariera curata si constanta in aceasta profesie.
Dan Tapalaga: Si chiar o ultima intrebare.
Raluca Pruna: Nu m-ati lasat sa vorbesc despre alte prioritati, dar le pun pe site.
Dan Tapalaga: Spuneti, va rog, preferam sa le punem noi pe site.
Raluca Pruna: Lupta anticoruptie este o alta prioritate a mea. Putem fi o tara in care jumatate din cetateni sunt la DNA si cealalta jumatate sunt subiecte ale dosarelor, probabil nu va fi suficient. Este important sa incepem si cu preventia. Si despre asta s-a vorbit destul de mult, incepand cu Monica Macovei. Insa nu s-a mai facut nimic pe aceasta zona de preventie. Inteleg sa redau zonei de preventie o importanta care cred ca este necesara.
Dan Tapalaga: Aici o mica virgula, in timpul audierilor din Parlament ati spus, citez din memorie, ceea ce ne-a mirat putin, ati spus “lupta anticoruptie a ocupat prea mult agenda publica”.
Raluca Pruna: Nu, am spus asa: reforma sistemului judiciar si a vorbi despre justitie in Romania, inseamna mai mult decat a vorbi despre lupta anti-coruptie. Da, si cred asta. Ceea ce nu inseamna ca nu sustin lupta anticoruptie, am fost unul din promotorii acestei lupte la nivel de ONG-uri desigur. Eu n-am fost magistrat in viata mea. Dar sunt membru fondator al TI Romania, atunci cand acest lucru insemna ceva si atunci cand foarte putina lume in aceasta tara stia ce inseamna anti-coruptie. Deci, as dori sa nu se puna la indoiala aceasta determinare.
Dan Tapalaga: Am consemnat-o la capitolul prioritati.
Raluca Pruna: Am spus asa, sistemul de justitie inseamna mai mult decat lupta anticoruptie.
Dan Tapalaga: Chiar ultima intrebare. A trecut de parlament, nu e treaba Ministrului Justitiei, dar sunt totusi foarte curios care este punctul de vedere al, Ministrului Justitiei: pensii spciale pentru parlamentari, pensii special pentru alesi locali, primari, viceprimari. E ok? Ne intoarcem la sistemul de caste, de privilegiati?
Raluca Pruna: Sugerati deja raspunsul. Da, punctul de vedere al cetatenanului Raluca…
Dan Tapalaga: Nu, nu, nu. Punctul de vedere al Ministrului Justitiei. Aici discutam eu ca ziarist, dvs Ministru al Justitiei.
Raluca Pruna: Dar nu eu ma ocup de asta. Ca Ministru al Justitiei am exprimat in intalnirile cu colegii mei nedumerirea cu privire, nu numai la un regim diferentiat de pensii, dar si cu privire la salarizarea din sistemul public. Va dau un exemplu care tine de juristi, pentru ca suntem la MJ. Ca ministru al justitiei nu inteleg de ce un jurist la ministerul culturii are 1200 de lei, un jurist la ministerul economiei 1700 de lei si un jurist la ministerul muncii 2300 de lei. Nu inteleg acest lucru, sigur inteleg de ce un jurist la Ministerul Justitiei fiind asimilat magistratului, dar am dat aceste exemple la aceste institutii care nu sunt militare, n-ai sporuri – cultura, economie si ministerul muncii – unde pentru aceeasi munca ai salarizare diferita. Nu inteleg asta. Astept si eu cu foarte mare interes ca o lege a salarizarii unice sa fie adoptata. Acest punct de vedere il am si cu privire la pensii. Nu cred ca daca esti un contriburor in toata viata ta profesionala trebuie sa ai o pensie mai speciala. Dar si magistratii, stiti foarte bine, au pensii derogatorii de la regimul de pensii din aceasta tara.
Dan Tapalaga: Si situatia lor este derogatorie in comparatie cu a unui primar. Adica au sapte mii de interdictii si restrictii.
Raluca Pruna: Este adevarat, numai ca o profesie speciala trebuie sa vina cu retineri speciale. Vorbim de inegritate, primul eveniment la care am participat de cand mi-a preluat mandatul a fost la INM, unde se discuta despre integritate intr-un proiect cu olandezii si despre faptul ca e bine sa avem consilieri de integritate, o platforma de integritate. O mie de consilieri si zece mii de platforme nu vor fi suficiente, nici in profesia asta si in nici o alta profesie daca nu avem autocenzura. Si cand dau drumul la TV si vad magistrati despre care procurorii spun ca au luat 200 de mii de euro mita de la un inculpat pe care il judecau, am retinerile mele.Deci sisteme derogatorii da, in anumite limite, cu conditia sa fi facut o profesie in mod curat.
Dan Tapalaga: Aceste doua proiecte de legi mai pot fi oprite, sesizata Curtea Constitutionala, se mai poate face ceva?
Raluca Pruna: Nu va pot raspunde eu la aceasta intrebare. In niciun caz nu ministrul justitiei va face acest lucru ca nu este in competenta lui.
* mulțumim hotnews.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
