Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Regimul juridic al biletului de călătorie electronic
28.12.2015 | Dumitrița BAEȘU

Secţiuni: Cyberlaw, Data protection, Drept civil, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Rezumat: În articol sunt scoase în relief principalele repere conceptuale ce se ataşează problematicii cu privire la coraportul biletului de călătorie electronic în transportul auto de călători și bagaje și în transportul aerian. Este fundamentată teza, potrivit căreia sistemul de taxare electronic în cadrul prestării serviciilor de transport este deosebit de important și necesar în contextul racordării legislației naționale la cerințele Uniunii Europene. De asemenea, se menţionează că reforma în cazul respectiv este oportună şi inevitabilă, deoarece una dintre condiţiile cerute de Uniunea Europeană pentru integrarea Republicii Moldova, în acest sistem, constă în armonizarea legislaţiei din transport la standardele europene. Nu în ultimul rând, este formulată concluzia, potrivit căreia achiziționarea biletelor de călătorie electronice a devenit mult mai comodă, economă și accesibilă.

Actualitatea şi importanţa deosebită a subiectului respectiv reiese din faptul că mecanismul încheierii contractului de transport auto de călători și bagaje şi problemele juridice eventuale ce pot apărea o dată cu introducerea în uz a biletului electronic nu au mai fost abordate în literatura de specialitate a Republicii Moldova, fiind, aşadar, şi o noutate în domeniul juridic.

Despre utilizarea biletului electronic se poate vorbi în prezent doar în cadrul contractului de transport aerian, unde suntem în prezenţa existenţei acestei forme de încheiere a contractului de transport, ca dovadă fiind prezenţa biletului electronic.

Deşi, şi în această situaţie sunt destul de multe avantaje şi dezavantaje, precum şi unele neclarităţi atunci când este aplicat în practica de zi cu zi.

Astfel, în ce priveşte contractele încheiate prin Internet, la prima vedere, dificultăţi s-ar părea că nu întâlnim, deoarece Legea Republicii Moldova privind comerţul electronic, nr. 284 din  22.07.2004 adaugă o nouă formă de încheiere a contractelor, forma electronică, necunoscută Codului civil al Republicii Moldova, motiv pentru care la art. 19 al Legii în vigoare, legiuitorul specifică faptul că, după puterea sa doveditoare, contractul electronic se echivalează cu contractul întocmit în formă scrisă şi este reglementat de regulile generale cu privire la contracte din Codul civil al Republicii Moldova [1].

Efectuând o radiografiere a celor inserate mai sus, decelăm că dovada încheierii contractului de transport serveşte biletul de călătorie care i se eliberează călătorului la momentul achitării preţului convenit [2].

Astfel, biletul de călătorie este documentul care dovedeşte achitarea taxei de transport acordă călătorului dreptul de a se deplasa cu autobuzul (microbuzul etc.) până în punctul de destinaţie indicat şi confirmă existenţa asigurării obligatorii a călătorului [3].

Păstrând firul logic al ideii respective, menţionăm că, biletul de călătorie este considerat documentul care confirmă plata și dreptul la călătorie al pasagerului, încheierea contractului de transport între agentul transportator și pasager, precum și faptul asigurării obligatorii al pasagerului, iar chitanța (bilet) de bagaje este considerată document care confirmă plata și preluarea bagajelor pentru transport [4].

Stabilirea raporturilor civile în contractul de transport de persoane are loc, de regulă, prin întocmirea unui document special care poartă denumirea de bilet sau titlu de călătorie, biletul fiind în acest sens o confirmare în scris a raporturilor contractuale [5].

După aceste scurte consideraţii de ordin introductiv, în articolul de faţă ne propunem să scoatem în relief principalele repere conceptuale necesare pentru a nu da naştere multiplelor interpretări divergente. Aici ne referim la importanţa introducerii în practică a tipului de bilet de călătorie electronic, ce ţine nemijlocit de prezenţa acestuia nu doar în transportul aerian, ci şi în transportul auto de călători şi bagaje, la aspectele pozitive, precum şi negative, ce pot surveni odată cu existenţa formei de bilet electronic şi în transportul auto, nu doar în cel aerian, precum şi pârghiile de soluţionare a acestor aspecte.

Respectiv, analizând prevederile legislaţiei civile, ţinând cont de opinia specialiştilor în domeniu, şi agenţiilor turistice, sunt de părerea că biletul electronic reprezintă o novaţie în sfera emiterii biletelor de călătorie şi constituie o înregistrare electronică asupra vânzării biletului, în timp ce doctrinarii ruşi susţin că biletul electronic reprezintă un extras din contractul de transport încheiat cu călătorul, contract care se păstrează în sistemul informaţional computerizat.

În cele din urmă, ajungem la concluzia că biletul electronic se reduce la un сod, alcătuit din circa 13 cifre, cu ajutorul căruia se identifică în bazele de date ale liniilor de transport: numele călătorului, punctul de plecare şi destinaţia, numărul cursei/rutei, orele de decolare şi aterizare/de pornire şi sosire la locul destinaţiei, costului biletului, data când a fost eliberat biletul de călătorie [6].

Conform explicaţiilor Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (I.A.T.A.), biletul de călătorie electronic conţine aceleaşi informaţii ca şi biletul de hârtie tradiţional, doar că aceste informaţii nu mai sunt tipărite pe un bilet clasic, ci se află în format electronic, pe un site web [7]. În ceea ce priveşte termenul „electronic”, există opinii că acesta ar trebui să fie înlocuit cu cel de „informatic”[8], deoarece operaţiunile se realizează cu ajutorul dispozitivelor care nu pot fi calificate drept „electronice”[9]. Totuşi cel mai frecvent, în mass-media şi prin Internet, biletul electronic îl putem întâlni cu denumirea de „e-ticketing”, ca abreviere din limba engleză, prefixul „e” fiind un derivat al termenului „electronic”, întâlnit şi în alte combinaţii: e-comerţ, e-afacere, e-mail, e-semnătură, e-achiziţii etc. În opinia noastră, pentru a nu crea confuzii suplimentare, suntem pentru terminologia larg acceptată în teorie şi practică, cu utilizarea calificativului de „electronic”[10].

Conform opiniei doctrinei ruse, biletul de călătorie electronic reprezintă o formă electronică de bilet oferită în loc de biletul de hârtie tradițional. Pentru procurarea biletului electronic nu este necesar respectarea unei formule speciale, întrucât toate informațiile sunt stocate în stațiile de autobuz de memorie al calculatorului, aceasta fiind constituită dintr-o combinație de cifre indicate pe bilet, precum şi numele/prenumele călătorului titular de bilet.

Astfel, atunci când persoana respectivă ajunge la gară sau staţia de unde porneşte autobuzul, tot ce trebuie sa facă – este să prezinte angajatului gării documentul care certifică identitatea persoanei, să transmită bagajul în secţia specială pentru bagaj (dacă aceasta există în autobuz) sau dacă nu există să amplaseze bagajul conform indicaţiilor şoferului mijlocului de transport.

Dintr-o altă perspectivă, dacă ne referim la contractul de transport aerian de călători şi bagaje, atunci, deşi legislaţia autohtonă nu reglementează, considerăm că, contractul de transport aerian de călători şi bagaje, încheiat prin Internet, reprezintă o formă specială, cea electronică, care după puterea sa juridică şi probatorie, Legea Republicii Moldova, privind comerţul electronic nr. 284, din  22.07.2004 o asimilează cu forma scrisă a contractului.

În aceeaşi ordine de idei, cu referire la contractele de transport aerian încheiate în mod tradiţional, ajungem la concluzia că în Codul civil al Republicii Moldova lipsesc temeiuri clare în favoarea formei scrise a contractului, de unde am putea deduce faptul că aceste contracte se încheie în formă verbală, după exemplul contractelor de transport auto şi feroviar de călători.

Pe de altă parte, Codul civil al Republicii Moldova stabileşte că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dacă valoarea obiectului lor depăşeşte suma de 1000 lei (art. 210, alin. (1) din Codul civil al Republicii Moldova), argument elocvent în favoarea opiniei că, contractele de transport aerian de călători şi bagaje ar îmbrăca o formă scrisă [11].

În ce ne priveşte, menţionăm că la etapa actuală în cadrul contractului de transport aerian de călători şi bagaje, biletul de călătorie este în formă electronică.

Ca o curiozitate, putem menţiona faptul că, în Republica Moldova, primul bilet electronic a fost vândut în anul 2005 de către agenţia Sky Alliance, pe ruta Chişinău-Frankfurt-Zurich, iar dintre companiile aeriene naţionale, cu eforturi mari, cea dintâi care a lansat vânzarea biletelor electronice prin Internet, pe rute directe, a fost Air Moldova, în anul 2007 [12], după care Moldavian Airlines, în 2008, deşi aceasta din urmă nu prestează încă serviciile prin Internet, ci doar la agenţiile autorizate.

Ca o confirmare a cumpărării biletului electronic în cadrul transportului aerian de călători şi bagaje, este primirea de către călător a chitanţei şi bonului de plată imprimată pe foaie (dacă a plătit prin terminal), aceasta fiind singura dovadă în formă scrisă precum că titularul a cumpărat un bilet electronic. Chitanţa respectivă conține informații complete despre ruta, detaliile de plată a călătoriei, similar cu un bilet de călătorie din hârtie.

În scopul evitării posibilelor erori, recomandăm verificarea informaţiei din biletul de călătorie după achitare:
a) prezența unui număr pe bilet, format din 13 cifre. În lipsa acestor informații, biletul de călătorie nu este valabil;
b) itinerarul călătorie;
c) data, ora şi locul de unde pleacă/decolează aeronava sau mijlocul de transport;
d) corectitudinea datelor de identitate ale călătorului.

De asemenea, în conformitate cu anexa la Ordinul Ministerului Transporturilor al Federației Ruse din 08.11.2006 nr. 134 cu privire la stabilirea formei biletului de călătorie electronic și verificarea bagajelor în aviația civilă, conchidem că, în momentul achiziționării de către călător a  biletului de călătorie electronic, trebuie să primească un document intitulat “маршрут-квитанция” [13], sau în limba engleză „itinerary receipt”, care conține informații despre biletul de călătorie procurat, precum și alte notificări care sunt necesare în conformitate cu convențiile internaționale la care statul străin este parte. În momentul primirii chitanţei respective „itinerary receipt”, este tipărită la orice imprimantă pe o foaie standard A4. În cazul achiziționării biletului de călătorie electronic prin Internet, un astfel de document poate fi transmis călătorului prin e-mail.

Dacă este să ne referim la posibilitatea implementării în practică a biletului de călătorie electronic în cadrul contractului de transport auto de călători şi bagaje din Republica Moldova, atunci putem cu siguranţă menţiona că este o idee destul de reuşită în contextul dezvoltării şi modernizării instituţiei transportului auto ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, unde deja se utilizează în cadrul transportului auto, forma de bilet de călătorie electronic.

Respectiv, în transportul public din marile oraşe ale lumii, taxatori care oferă acele bilete de hârtie fiecărui călător în parte precum în municipiul Chişinău nu există. Autobuzele, troleibuzele, tramvaiele, metro-urile sunt dotate cu aparate speciale (compostoare, turnichete, validatoare), iar în mod periodic, verificarea acestora este efectuată şi de către controlori sau nemijlocit de către conducătorul mijlocului de transport. De exemplu, în Federaţia Rusă (Moscova, Sankt-Peterburg şi alte oraşe mari), autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele sunt dotate cu turnichete. Urcarea călătorilor se face doar pe uşa din faţă, la care este amplasată turnicheta respectivă (metroul constituie în acest sens o excepţie, deoarece turnichetele se află direct la intrarea în subterană). În oraşele mari din România (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa) biletul de călătorie poate fi cumpărat de la nişte dispozitive electronice speciale, denumite – tonete (chioşcuri, amplasate în cele mai aglomerate staţii din oraş). La urcare, biletul de călătorie se compostează/perforează şi se aruncă sau rupe la coborâre. Pentru verificarea biletelor există controlori, dar şi conducătorii auto, înainte de pornire, au dreptul de a verifica prezenţa biletele la călătorie.

Mai mult chiar, în mai, anul 2012 au fost instalate automate electronice speciale care permit  procurarea biletelor de călătorie. Instrucţiunile de utilizare ale automatelor sunt simple: călătorul alege tipul de bilet şi numărul de călătorii de care are nevoie pe o anumită perioadă de timp, determinată. Atunci când s-a decis, călătorul alege modalitatea de plată, în numerar sau pe card, după care îşi ridică biletele şi restul. Aceeaşi modalitatea de taxare în transportul public este prezentă în oraşele Italiei, Franţei, Spaniei, Germaniei etc.

În cadrul situaţiei din Republica Moldova la capitolul utilizării biletului electronic în transportul auto de călători şi bagaje ţinem să menţionăm că au fost careva iniţiative de a „împrumuta”, prelua, de la statele cu economie dezvoltată acest sistem de procurare a biletelor electronice, dar, această iniţiativă a rămas până în prezent la etapa de „idee” bine-gândită dar încă care nu este aplicată în practică şi nu are suport juridic.

Astfel, o asemenea modalitate de plată a biletelor de călătorie în transportul auto regulat de călători a fost propusă spre realizare şi în Republica Moldova prin intermediul proiectului „Implementarea sistemului de taxare electronică în municipiul Chișinău”. Documentul a fost elaborat de către Consultantul „ROM Transportation Engineering Ltd„, în scopul aplicării în practică a Strategiei de Transport a municipiului Chişinău, aprobată prin decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 7/1 din 21 octombrie 2014 [14].

Potrivit dispoziţiei Consiliului municipiului Chişinău nr. 7/1 din 21 octombrie 2014 cu privire la aprobarea Strategiei de Transport a municipiului Chișinău, sistemul de taxare electronică va fi introdus în troleibuzele şi autobuzele care asigură prestarea serviciilor de transport public în municipiul Chişinău şi va fi implementat în cadrul tuturor liniilor de transport de capacitate mare. Respectiv, în toate troleibuzele și autobuzele din Chișinău va fi introdus sistemul de taxare electronică. Astfel, pasagerii vor trebui să deţină carduri inteligente, care vor putea fi încărcate cu ajutorul terminalelor cum ar fi cele utilizate pentru încărcarea telefoanelor mobile, terminalele speciale instalate în cadrul unităților de comerț și chioșcurile amplasate în apropierea stațiilor de troleibuze și autobuze.

Considerăm, deci, această idee, una destul de reuşită fiindcă în avalanşa de transformări şi evoluări în care ne aflăm, trebuie să ţinem piept modificărilor care facilitează şi modernizează procesul de procurare/achitare a biletelor de călătorie în transportul auto regulat de călători. Ceea ce de fapt în ţările bine dezvoltate de ceva timp a devenit o normalitate, aceasta nefiind demult o novaţie, ci un fapt care necesită a fi preluat şi pus în aplicare de către statul Republica Moldova. Desigur că, pentru a implementa și în Republica Moldova sistemul electronic de achitare a biletelor de călătorie, este o cale lungă și deloc ușoară, este nevoie de o bază normativă bine formată, care să reglementeze domeniul dat, este nevoie de surse financiare care ar fi de folos în procesul de tranziție de la sistemul tradițional de achitare a biletelor la sistemul electronic de procurare a acestora și, desigur, este nevoie de timp pentru a familiariza cetățenii cu un nou mod de achitare a biletelor, cu acomodarea acestora.

Cu toate acestea, susținem ideea modernizării sistemului de achitare a biletelor de călătorie la fel cum s-a procedat și în cazul transportului aerian, ceea ce acum aceasta este o normalitate, fapt ce ar deveni o normalitate și pentru transportul auto de călători și bagaje.

Cu acest prilej, relevăm că introducerea sau aplicarea în practică a biletului de călătorie electronic prezintă avantaje evidente. Respectiv, punctăm faptul că primul avantaj al biletului de călătorie electronic pentru călător constă în lipsa pericolului de a fi pierdut, furat ori deteriorat.

La fel nu putem să nu subliniem ideea că, procesul de achiziţionare a biletului electronic decurge mult mai operativ şi este mult mai comod, doar prin intermediul reţelei de Internet. Astfel, călătorul poate procura un bilet electronic în orice moment și de oriunde nu s-ar afla, doar având acces la Internet. Respectiv, este mult mai comod pentru persoanele respective întrucât în aşa mod putem planifica o vacanţă din timp, cu câteva luni înainte chiar, procurând biletul de călătorie în avans. În această situaţie economisim timp şi bani, necesar pentru a ne deplasa la gară ori la o agenţie de turism pentru a procura un bilet de călătorie.

Modalitatea electronică de achitare şi procurare a biletelor permite ca plata pentru bilet să se facă imediat. Iar în cazul în care o persoană doar rezervează un bilet de călătorie, fără a transfera suma de bani, atunci persoanei respective i se pune la dispoziţie un anumit interval de timp (de regulă între 4 şi 24 de ore) pentru a efectua nemijlocit plata biletului rezervat. În caz că nu se face transferul de bani în decursul timpului prevăzut, rezervarea se va anula doar în mod automat.

Pentru a achita procurarea unui bilet electronic sunt oferite o varietate de modalităţi: prin intermediul monedei electronice, cărți de credit, terminale de plată, etc. Acest mod de achitare este disponibil oriunde în lume unde există acces la Internet [15].

Mai mult decât atât, călătorul poate oricând dovedi încheierea contractului de transport, având acces la Internet şi consultând pagina web a companiei aeriene (când vorbim despre transportul aerian sau a gărilor ori altor agenţii de turism care se ocupă cu prestarea serviciilor de transport auto) sau reţeaua internaţională de rezervare a biletelor.

Un alt avantaj al biletului de călătorie electronic este şi faptul că putem procura un bilet nu doar pentru sine, ci şi pentru alte persoane, rude, prieteni, care sunt într-un alt oraş sau ţară, ori biletul de călătorie în varianta electronică permite acest lucru. În acest caz vom fi în prezenţa contractului încheiat în beneficiul terților, în cadrul căruia beneficiul prestațiilor uneia dintre părți îl primește un terț [16]. Mai denumim și, stipulaţia pentru altul, prin care o parte, numită promitent, se obligă faţă de cealaltă parte, numită stipulant, să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane, numită beneficiar.

De asemenea, este necesar de a remarca şi accesibilitatea pentru consumatori datorită simplificării constante a procedurii de rezervare şi cumpărare a biletelor de călătorie electronice, precum şi, noi deschideri către reţeaua internaţională a transporturilor, posibilitatea de a controla imediat şi nemijlocit calitatea şi volumul vânzărilor, folosirea tehnologiilor electronice moderne.

În acelaşi timp, schimbarea biletelor din hârtie cu cele electronice, poate micşora esenţial cheltuielile pentru editare, contribuind astfel la economisirea masivă a mijloacelor băneşti, hârtia costând mult mai scump.

Cu toate acestea, biletul de călătorie electronic prezintă şi unele dezavantaje. Cel dintâi dezavantaj este că achiziţionând biletul electronic, călătorul se informează referitor la bilet, precum şi alte detalii legate de călătorie, doar de pe pagina web a agenţiei de vânzări, care poate conţine informaţie neactualizată şi date eronate. Astfel ne punem întrebarea cât de veridică şi actuală este informaţia furnizată prin Internet şi cine este persoana responsabilă care coordonează cu sistemul dat de rezervări?

Dintre dezavantajele majore care există, sunt eroarea umană, precum şi criminalitatea informatică din cadrul sistemele de rezervare a biletelor electronice, iar persoanele avizate în domeniu remarcă următorul aspect: călătorul nu are contractul integral, în formă scrisă, şi atunci această situaţie îl defavorizează în cazul când apar situaţii conflictuale cu privire la transportul auto sau aerian de călători şi bagaje.

Continuând cele spuse, aducem ca exemplu cazul unor călători care fiind în incinta aeroportului au fost informaţi că a fost demult anulată cursa de avion, în timp ce pe pagina web a agenţiei de rezervare a biletelor de călătorie, informaţia respectivă nu a fost actualizată, iar persoanele date nu au fost informate preventiv. Deşi eroarea în cauză a fost remediată de către agenţia de rezervări şi călătorii au primit alte bilete electronice, problema dată se impune în mod imperios.

Uneori preţul afişat pe pagina web nu corespunde cu cel indicat în factură, iar achitând costul biletului electronic prin intermediul cardului bancar, se încasează alte sume, deoarece prin Internet agenţiile omit adeseori în mod intenţionat, cu rea-credinţă anumite plăţi, cum ar fi: comisionul propriu, taxa de aeroport, taxa de securitate, taxa specifică companiei aeriene, precum şi alte plăţi care nu sunt justificate.

Cumpărând un bilet de călătorie tradiţional, călătorul comunică datele sale personale care rămân a fi confidenţiale, în schimb prin Internet călătorul nu are garanţii precum că informaţia cu caracter personal nu va fi utilizată în scopuri infracţionale, contrar normelor legale.

Expunându-ne opinia referitor la operativitatea de a procura un bilet de călătorie electronic, suntem de acord că paginile web oferă posibilitate de a ne informa într-un termen cât mai redus asupra graficului zborurilor, călătoriilor, tarifului, tipului aeronavei, tipului mijlocului de transport, totuşi pentru navigarea prin Internet sunt necesare anumite deprinderi şi cunoştinţe speciale, ceea ce lipseşte multor consumatori din Republica Moldova.

Altă problema este că, în momentul cumpărării unui bilet electronic de la agenţiile autorizate, consumatorul este informat doar verbal cu referire la drepturile şi obligaţiile sale, din care reţine puţine detalii, iar dacă este prejudiciat din cauza necunoaşterii ori a lipsei informaţiei clare în formă scrisă, i se invocă că a fost informat şi a semnat despre aceasta la momentul procurării biletului[17].

În același timp, evidențiem unele agenţii de vânzări, dar şi câteva companii aeriene, cum ar fi de exemplu, Moldavian Airlines, care deşi nu comercializează bilete de călătorie electronice prin Internet, totuşi pe site-ul oficial al companiei, nu sunt expuse clauzele contractuale în limba de stat, ci doar în limba engleză, şi fără careva actualizări. În aşa mod, contrar prevederilor art. 19 a Legii Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor, călătorii sunt lipsiţi de dreptul lor de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra condiţiilor contractuale, iar cel mai grav este că, în caz de litigiu, aceşti călători nu pot dobândi în scris clauzele contractuale în limba de stat decât la sediul companiei aeriene şi cu acordul directorului general [18].

Ofertele făcute prin intermediul paginii de Internet sunt adevărate oferte de a contracta, numai cu condiția că acestea conţin toate elementele esenţiale ale viitorului contract şi reflectă clar și direct voinţa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei. Fiind afişate pe pagina web, se prezumă că, mai întâi, consumatorul a luat cunoştinţă cu regulile de călătorie, după care, în temeiul art. 687 al Codului Civil al Republicii Moldova, îşi exprimă acordul de a accepta oferta.

Acceptarea produce efecte din momentul în care este recepţionată de ofertant, iar acest timp coincide cu încheierea contractului de transport. Încheierea contractului reprezintă, de fapt, o rezervare a biletului de călătorie. Primind rezervarea online, compania aeriană sau agenţia de prestare a serviciilor de transport informează consumatorul printr-un e-mail expediat acestuia sau prin telefon asupra termenului în care trebuie să facă plata aferentă biletului de avion rezervat sau pentru procurarea biletului de transport auto. După ce achitarea a fost efectuată (prin transfer bancar, în numerar etc.), consumatorul primeşte biletul electronic prin e-mail sau fax. Altfel rezervarea se anulează. Mai mult ca atât, în Uniunea Europeană călătorii pot primi deja bilete electronice şi pe telefonul mobil cu acces la Internet.

Cu toate că încheierea contractului se înregistrează în sistemul electronic de rezervare a biletelor de la data achitării preţului, pe paginile web, consumatorii sunt atenţionaţi să ia cu ei şi confirmarea scrisă a biletului. În schimb, dacă consumatorul cumpără biletul electronic de la biroul agenţiei, aceste clauze contractuale îi sunt explicate în mod verbal, în legătură cu care unele agenţii mai solicită şi semnătura consumatorului, ca dovadă a informării sale.

Un interes deosebit prezintă şi natura juridică a biletului electronic. Conform prevederile Legii Republicii Moldova cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală [19], documentul electronic beneficiază de protecţie juridică egală cu cea a documentului pe suport de hârtie (art. 17), prin urmare, toate biletele electronice sunt echivalate cu cele de hârtie. În acelaşi timp, la art. 4 a Legii Republicii Moldova privind comerţul electronic nr. 284, din  22.07.2004, contractul electronic este definit ca totalitatea documentelor electronice ce constituie contractul de drept civil, iar din art. 19 al legii respective, deducem ideea că, în privința contractelor electronice, se aplică prevederile generale cu privire la contracte, stipulate în Codul Civil al Republicii Moldova, şi după puterea sa juridică, contractul electronic se echivalează cu contractul întocmit în formă scrisă şi semnat de către părţi.

În această ordine de idei, reieşind din faptul că biletul electronic este doar o alternativă actuală ca urmare a progresului tehnic, sub aspect juridic există semne de întrebare, cu toate că Legea Republicii Moldova privind comerţul electronic, nr. 284 din  22.07.2004, recunoaşte în mod expres în cadrul comerţului electronic şi forma de contract electronic (art. 6 alin. 1). Prezintă interes și momentul încheierii contractului electronic de transport aerian de călători şi bagaje. Deoarece legislaţia şi doctrina autohtonă nu oferă un răspuns clar, considerăm că contractul se încheie din momentul primirii de către partea care a expediat oferta prin Internet a acceptării ei de la consumator, ceea ce ar corespunde cu prevederile art. 21 alin.(4) din Legea Republicii Moldova privind comerţul electronic, nr. 284 din  22.07.2004.

Totodată, contractul respectiv va produce efecte juridice numai din momentul în care consumatorul a realizat plata şi a primit biletul electronic prin e-mail sau prin fax. Până atunci, contractul de transport încheiat reprezintă o simplă rezervare care nu angajează niciun fel de răspundere din partea consumatorului, fiind valabilă un anumit interval de timp, după care dacă călătorul nu achită biletul rezervat, comanda este anulată.

Un alt aspect discutabil în acest sens, ţine de conţinutul biletului de călătorie electronic. Cu  regret, Convenţia de la Montreal nu face delimitare între biletul tradiţional şi cel electronic, lăsând fără o reglementare clară care ar fi rechizitele obligatorii din conţinutul unui bilet de avion. Singura cerinţă faţă de menţiunile din bilet este indicarea punctelor de plecare şi de destinaţie (art. 3 alin. 1). Din aceste motive, doctrina susţine că reglementarea acestui aspect, inclusiv cerinţele faţă de biletul electronic, revine indiscutabil statului. Respectiv s-a stabilit că în contractele încheiate prin Internet, unele state dispun de legi speciale privind protecţia drepturilor consumatorilor, pe când în alte state se aplică regulile dreptului comun. Răspunsul a fost că soluţionarea problemei ţine de competenţa fiecărui stat în parte.

În legislaţia naţională, cu excepţia regulilor generale pentru contractele electronice din Legea Republicii Moldova privind comerţul electronic, nr. 284 din  22.07.2004, vedem că biletul electronic nu are o consacrare legală distinctă, în timp ce în Federaţia Rusă şi Ucraina este reglementat în codurile aeriene, iar modelul-tip fiind stabilit de Ministerul Transporturilor al țărilor sus-menționate.

În concluzie, este necesar de a afirma că, forma electronică a biletelor de călătorie din transportul aerian a înlocuit deja integral biletele din hârtie de pe piaţa transportului aerian al Republicii Moldova, însă nu au încă un suport juridic bine definit în legislaţia naţională, precum există în alte state (ex. Federaţia Rusă, România etc.).

Cu părere de rău, după formă şi conţinut, biletele de călătorie electronice emise de către cărăuşii noştri lasă de dorit, acestea adesea sunt neclare pentru călători, cuprind multe cifre, abrevieri şi înscrisuri în limba engleză, dar fără a fi însoţite de explicaţii elementare dar foarte necesare pentru călătorul moldovean.

Mai mult decât atât, reieşind din faptul că într-un bilet electronic elementele de bază sunt: codul de rezervare, numele călătorului şi datele cu privire la zbor, sau dacă vorbim de transportul auto, atunci ne referim la datele cu privire la graficul de deplasare a mijlocului de transport, informaţia referitoare la rutele existente, se emit şi bilete electronice cu design interior diferit. Prin urmare, având scopul de a perfecţiona sistemul biletelor electronice de avion, propunem emiterea de către Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova a unor modele-tip de bilete de călătorie electronice care ar fi obligatorii pentru companiile aeriene naţionale, Air Moldova şi Moldavian Airlines, care ar fi caracterizate printr-un conținut clar pentru consumator, pe înțelesul acestuia.

Iar cu referire la transportul auto de călători și bagaje, ținem să comunicăm că este nevoie de această schimbare odată ce tindem spre dezvoltare, spre schimbare, iar ca să nu dăm greș, propunem să luăm exemplu de la statele unde sistemul de achitare a biletelor de călătorie electronic este deja demult implementat, unde funcţionează destul de eficient, fiind apreciat ca fiind unul comod, econom, rațional și sigur.


[1]. Legea Republicii Moldova privind comerţul electronic, nr. 284 din  22.07.2004. Publicat: 13.08.2004 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 138-146, art. nr. 741. Data intrării în vigoare: 14.11.2004;
[2]. CHIBAC Ghe. Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova, Capitolul XII, Transportul, Ediția I, Volumul II, Editura ARC, 2006, p. 576;
[3]. MIHALACHE I. Biletul de călătorie ca dovadă a încheierii contractului de transport rutier de persoane. Culegerea comunicărilor participanților la Conferința științifică internațională “Interacțiunea dreptului intern cu dreptul internațional: provocări și soluții”, Palatul Republicii, 14 noiembrie 2014, Volumul III, Chișinău, 2015, p. 184;
[4]. CHIBAC Ghe. Drept civil. Contracte și succesiuni. Capitolul XV. Ediția a II –a. Editura „Tipografia Centrală”, Chișinău, 2014, p. 392;
[5]. CIMIL D., BEJENARU E. Drept civil. Contracte speciale. Partea I. Editura Grafema Libris, Chișinău, 2014, p. 276;
[6]. БРАГИНСКИЙ M.И., ВИТРЯНСКИЙ В.В. Договорное право. Книга четвертая. Договоры о перевозке, буксировке, транспортной экспедиции и иных услуг в сфере транспорта. СТАТУТ. Москва, 2004, p. 26;
[7]. Portalul oficial al companiei aeriene Turkish Airlines. Disponibil: aici.;
[8]. BOLUN I. Cu privire la unele noţiuni ce ţin de afacerile electronice şi informatică, în culegerea Afaceri electronice: teorie şi practică, Editura ASEM, Chişinău, 2001, pp. 73-78;
[9]. BĂIEŞU A., DEDIU E. Semnăturile electronice în dreptul comerţului internaţional, Editura CEP, Chişinău, 2008m p. 37;
[10]. MIHALACHE I. Comercializarea biletelor de avion în formă electronică: probleme și soluții, Revista Naţională de Drept, nr.12, Chișinău, decembrie, 2011, pp. 8 – 12;
[11]. Codul Civil al Republicii Moldova, nr. 1107, din 06.06.2002. Publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 82-86, art Nr: 661;
[12]. Portalul oficial al companiei aeriene „Air Moldova”. Disponibil aici;
[13]. Приказ Министерства транспорта Российской Федерации от 8 ноября 2006 г, nr. 134. Oб установлении формы электронного пассажирского билета и багажной квитанции в гражданской авиации, în Российская Газета г. Москва. Федералъный выпуск, nr. 4285 от 02.02.2007. Disponibil aici;
[14]. Decizia Consiliului municipiului Chisinau, nr. 7/1 din 21 octombrie 2014 ”Cu privire la aprobarea Strategiei de Transport a municipiului Chișinău”. Disponibil aici;
[15]. Что такое электронный билет. Disponibil aici;
[16]. MÎȚU Ghe. Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Titlul II. Contractul civil. Capitolul II. Noțiunea și clasificarea contractului civil, Tipografia Centrală, Chișinău, 2015. p. 118;
[17]. MIHALACHE I. Dreptul transporturilor, Editura Pontos, Tipografia “Europress”, Chișinău, 2012, p. 516;
[18]. Legea Republicii Moldova privind protecția consumatorilor, nr. 105-XV, din 13.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 126-131 din 27.06.2003;
[19]. Legea Republicii Moldova cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală, nr. 264, din 15.07.2004. Publicat: 06.08.2004 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. nr. 132-137, art. nr: 710. Data intrării în vigoare: 06.11.2004.


Dumitrița Baeșu
Asistent-judiciar, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti