Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

România la CEDO: cauza ETICA. Ridicarea de documente și onorarii de la sediul unui notar, declarațiile luate personalului notarial pentru fapta unui client, secretul profesional și dreptul de proprietate. UPDATE: Hotărârea CEDO (condamnare)
07.05.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

Secţiuni: CEDO, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

07 mai 2020: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în complet de comitet de trei (Paulo Pinto de Albuquerque, Egidijus Kūris și Iulia Motoc), și deci în unanimitate, a constatat încălcarea articolului 8 din Convenție. Au fost acordate 3.000 de euro daune-morale:

72. Consequently, it remains to be determined whether the interference was proportionate and may be regarded as necessary for achieving those aims.
73. The Court notes that the police officers’ presence on the applicant organisation’s premises was not related to any potential suspicion or criminal investigation initiated against the applicant organisation or against its employees. The purpose of the operation was to make sure that evidence relating to the criminal investigation initiated against a private party was gathered and secured.

74. The Court also observes that the police officers’ presence on the applicant organisation’s premises, the questioning of its staff members and the seizure complained of were not based on any express order issued by a prosecutor (see paragraph 13 above). In addition, the domestic legislation and practice did not seem to call for any form of preliminary judicial review of the police officers’ actions in circumstances such as those concerning the applicant organisation. Indeed, under the relevant domestic legislation and the findings of the domestic courts it would appear that the police officers would have had to obtain an order issued by a prosecutor only if the representative of the applicant organisation (that is to say D.O.R.) had refused to comply with the officers’ demands (see paragraphs 13, 18 and 33 above).

75. In this connection, the Court notes that in spite of the allegations of the applicant organisation’s representative to the contrary (see paragraph 20 above), it has already been established that there is no concrete evidence in the file attesting to the fact that he objected to the acts carried out and the measures taken by the police officers (see paragraph 70 above).

76. The Court can accept that certain urgent circumstances may require that particular measures may be taken by the investigating authorities without any prior authorisation in order to ensure the proper investigation of a criminal case (see, mutatis mutandis, Gutsanovi v. Bulgaria, no. 34529/10, §§ 221-222, ECHR 2013). Whether the respective conditions were met in the instant case, seems questionable. However, even assuming that this was the case, the Court is concerned that the provisions of the former Code of Criminal Procedure in force at the material time did not provide for access to a specific judicial remedy aimed at providing an ex post facto challenge to acts and measures carried out by police officers (ibid, §§ 221-222) in respect of natural or legal persons finding themselves in a position similar to that of the applicant organisation, that is to say persons who were not actual parties to criminal investigation proceedings from which arose a need for the collection of evidence. This is particularly striking given that even in the event of an objection against the acts and measures taken by the police officers and an order issued by the prosecutor, it does not appear that under the provisions of the former Code of Criminal Procedure the applicant organisation would have been able to challenge the aforementioned prosecutor’s order before the domestic courts. In these circumstances, the availability of such an ex post factum judicial review in order to counterbalance the absence of a prior judicial warrant, becomes especially important.

77. It is true that the applicant organisation was able to obtain a review of the acts and measures taken by the officers within the context of the criminal proceedings initiated against two of them. However, the Court notes that the examination carried out by the domestic courts during the these proceedings was based on a narrow definition of the term “home”, was rather concerned with the potential commission of a criminal offence by the police officers and was focused on the lawfulness and the legitimacy of the police officers’ actions, without giving any in-depth consideration to the proportionality of the impugned actions and measures. The Government have not shown that this ex post factum review was efficient and able to counterbalance the absence of a prior judicial order (see Gutsanovi, cited above, § 222, and Smirnov v. Russia, no 71362/01, §§ 45 and 47, 7 June 2007).

78. In the light of the above, the Court finds that it cannot be said that the interference in question was attended by adequate safeguards against abuse and arbitrariness to the extent that it can be inferred that it was strictly proportionate to the aim pursued.

79. There has accordingly been a violation of Article 8 of the Convention, and the Government’s objection that the applicant organisation’s complaints were manifestly ill-founded (see paragraph 57 above) must be dismissed.

(…)

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

1. Joins to the merits the Government’s preliminary objection that the applicant organisation’s complaint under Article 8 is manifestly ill‑founded and dismisses it;
2. Declares the applicant organisation’s complaint under Article 8 admissible and the remainder of the application inadmissible;
3. Holds that there has been a violation of Article 8 of the Convention;
4. Holds
(a) that the respondent State is to pay the applicant organisation, within three months, EUR 3,000 (three thousand euros), plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;
(b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period, plus three percentage points;
5. Dismisses the remainder of the applicant organisation’s claim for just satisfaction.

:: hotărârea CEDO

***

4 ianuarie 2016: Secția a treia, CEDO

Cererea nr. 43190/10
Biroul notarial public ETICA împotriva României
introdusă în 17 iunie 2010 și comunicată în 1 septembrie 2015

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

Reclamanta, ETICA, este o persoană juridică cu sediul principal în București.

În 23 decembrie 2007 aproximativ treizeci de polițiști au pătruns în sediul reclamantei, care este un birou notarial public. Aceștia au spus recepționistului că erau clienți. Recepționistul le-a cerut să părăsească sediul, însă aceștia au refuzat.

După o anumită perioadă de timp doi dintre polițiști s-au identificat și au confiscat un contract de vânzare-cumpărare în original, semnat de către doi terți și care fusese autentificat în cadrul biroului reclamantei. Aceștia au confiscat de asemenea numeroase documente, incluzând cele în original, cu privire la terții deja menționați. Mai mult decât atât, polițiștii au confiscat onorariile și taxele plătite de acești doi terți pentru serviciile oferite de reclamantă: conform procesului-verbal, aceștia au confiscat 8.943 € reprezentând impozitul pe venit plătit de terții vânzători ai proprietăților imobiliare și 15.735 € reprezentând taxe notariale și taxa pentru înscrierea vânzării în cartea funciară.

În 23 aprilie 2008 reclamanta a depus plângere penală împotriva celor doi polițiști pentru violare de domiciliu și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În 31 august 2009 un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât niciun act contrar legii nu a fost comis.

Reclamanta a atacat această rezoluție în fața Curții de Apel București. S-a susținut că polițiștii au pătruns în sediu cu încălcarea articolului 27 alineatul 2 litera b) din Constituția României. Polițiștii nu urmăreau să protejeze proprietatea altor persoane și, în orice caz, ar fi putut face acest lucru prin luarea măsurilor necesare de indisponibilizare a bunului. De asemenea, polițiștii au pătruns în sediu și au rămas în interiorul acestuia după terminarea programului de lucru.Mai mult decât atât, aceștia au confiscat în mod ilegal onorariile cabinetului notarial. De asemenea, nu au inclus în procesul-verbal redactat în ziua incidentelor obiecțiile reprezentanților privind prezența polițiștilor la sediu, confiscarea onorariilor și interogarea personalului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul reclamantei printr-o hotărâre finală din data de 25 ianuarie 2010. Aceasta a argumentat, printre altele, că polițiștii au acționat în contextul unei anchete penale inițiate împotriva unor terți pentru fraudă imobiliară și totodată în cadrul funcțiilor lor.Aceștia au intrat în sediul reclamantei, s-au identificat și au cerut reprezentantului să predea toate documentele care aveau legătură cu contractul de vânzare-cumpărare semnat de terții vizați de ancheta penală. Reprezentantul societății reclamante a semnat procesul-verbal redactat în ziua incidentelor fără nicio mențiune iar acesta conține o descriere detaliată a documentelor și totalul sumei de bani confiscate. Conform articolelor 96, 97 și 202 din Codul de procedură penală românesc, polițiștii dispun de competența de a efectua operațiuni în vederea identificării și investigării unor fapte contrare legii, având și îndatorirea de a aduna și confisca probele relevante. Orice persoană fizică și morală avea îndatorirea de a preda probele respective. Ca urmare, polițiștii au acționat în conformitate cu dispozițiile legale. Argumentele reclamantei conform cărora polițiștii ar fi intrat în sediu în afara programului de lucru și ar fi confiscat ilegal documente, taxe și onorarii au fost neîntemeiate. De asemenea, argumentele reclamantei conform cărora declarațiile luate personalului de către polițiști ar fi încălcat regulile privind confidențialitatea profesională au fost nefondate atât timp cât informațiile furnizate de aceste persoane nu au condus la audierea lor ca martori.

2. Dreptul pertinent aplicabil la nivel național:

Articolul 27 din Constituția României prevede, printre altele, că nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, cu excepția situației în care viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane ar fi în pericol.

Articolele 96, 97, 99 și 202 din vechiul Cod de procedură penală prevăd, printre altele, că organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia să ridice obiectele şi înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.

Orice persoană juridică sau persoană fizică are îndatorirea de a preda orice astfel de obiect sau înscris la cererea autorităților care efectuează ancheta.
Dacă obiectul sau înscrisul a fost confidențial sau secret, mijlocul de probă ar fi trebuit să fie predat în condiții care să permită protejarea caracterului secret sau confidențial. Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune ridicarea silită. Autoritățile trebuie să adune informațiile și dovezile necesare soluționării cauzei.

Articolul 29 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale prevede că notarii publici şi personalul birourilor notariale au obligaţia să păstreze secretul profesional și le este interzis să dezvăluie informații și să permită accesul la documente altor persoane decât părțile, moștenitorii sau reprezentanții legali sau celor care justifică un drept sau interes legitim.

3. Capete de cerere:

3.1. Reclamanta invocă Articolul 8 din Convenție, susținând că prin pătrunderea ilegală a polițiștilor în sediu și confiscarea înscrisurilor, taxelor notariale și onorariilor, și prin interogarea personalului biroului notarial i s-a încălcat dreptul la viață privată şi de familie, la domiciliu şi corespondenţă. În plus, s-a adus astfel atingere obligației sale de a păstra secretul profesional.

3.2. Reclamanta susține că s-a încălcat dreptul la proprietate prevăzut de articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție prin confiscarea ilegală a taxelor și onorariilor notariale încasate pentru munca efectuată de personalul biroului notarial public.

4. Intrebări adresate părților:

4.1. A avut loc o încălcare a dreptului reclamantei la viață privată şi de familie, la domiciliu şi corespondenţă prevăzut de articolul 8 din Convenție?

4.2. A avut loc o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei prevăzut de articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție prin confiscarea de către polițiști a onorariilor și taxelor notariale încasate pentru munca efectuată de personalul biroului notarial?

4.3. Dacă se reține încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, a fost încălcarea realizată în conformitate cu condițiile impuse de articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție, așa cum au fost interpretate în jurisprudența Curții?

Adina Mihalache
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova (coordonator proiect)

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti