Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Jurisprudenţă inedită CITR (6). Există temei pentru actualizarea tabelului definitiv în Legea nr. 85/2006, ca urmare a stingerii unor creanţe?

08.01.2016 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. Premisă
Problema legalităţii actualizării tabelului definitiv după plata anumitor creditori a fost soluţionată de Legea nr. 85/2014 expres prin art. 49 alin. (4) care arată că „în cazurile privind debitorii ale căror creanţe au fost stinse total sau parţial se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanţe, după caz”, de art. 108 alin. (1) „(…) toate tabelele vor fi actualizate corespunzător cu sumele distribuite”, şi de art. 108 alin. (2) „odată cu convocatorul adunării creditorilor se va publica şi tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse sau modificate în timpul procedurii”, art. 113 alin. (1) „(…) orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori tabelele actualizate”.

Cu toate acestea, problema subzistă în procedurile guvernate de Legea nr. 85/2006, încă majoritare.

Aşadar, există temei pentru actualizarea tabelului definitiv într-o procedură deschisă pe Legea nr. 85/2006, dacă anumite creanţe au fost stinse? Expres nu, fapt ce a condus la reacţii vehemente în doctrină privind deficienţele Legii nr. 85/2006: „lipsa unor prevederi privind adaptarea tabelului de creanţe la realitate. Se ajunge astfel la situaţii aberante în care, de exemplu, deşi creanţa a fost plătită, parţial sau total, în temeiul art. 15 alin. (2) din Lege, aceasta este încă luată în considerare la stabilirea cvorumului şi votului

Nu ne-am propus reluarea dezbaterilor, ci prezentarea unor argumente ale unor judecători, pro şi contra actualizării tabelului definitiv. Prelevarea s-a realizat din Decizia Civilă nr. 3930/11.05.2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. 6738/1285/2010[1]. Hotărârea poate fi lecturată integral[2], facil, la această adresă. De asemenea, a fost identificată şi Decizia nr. 3824/02.04.2014 a Curţii de Apel Suceava, Secţia a II-a, din dosarul nr. 2859/40/2010[3], de unde au fost extrase argumente contra.

B. Starea de fapt
Ulterior afişării tabelului definitiv, anumite creanţe din tabelul definitiv au fost stinse total sau în parte. Lichidatorul nu a afişat un tabel definitiv actualizat, argumentând lipsa unui temei legal.

Adunarea creditorilor a fost convocată în vederea votării unui anumit punct de pe ordinea de zi. Ulterior adoptării hotărârii, un creditor a atacat procesul verbal, motivând că hotărârea este nelegală, întrucât creditorii au votat în baza unor creanţe nereale.

Tribunalul a admis acţiunea, însă Curtea de Apel a respins-o.

 C. Argumente potrivit cărora tabelul definitiv poate fi actualizat
1. Împrejurarea că dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2006[5] fac referire la valoarea creanţelor ce reies din tabelul definitiv consolidat, ulterior afişării acestuia, nu poate conduce în mod automat la concluzia că plăţile efectuate ulterior definitivării tabelului consolidat al creanţelor nu ar trebui luate în calcul la stabilirea ponderii voturilor exprimate de către creditori, de vreme ce tabelul definitiv consolidat poate suferi modificări şi ulterior exprimării termenului prevăzut de art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006;

2. Astfel, existenţa unei obligaţii a lichidatorului judiciar de actualizare a tabelului definitiv consolidat al creanţelor este prevăzută şi la art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006[6], iar în fapt este posibil ca unii dintre creditori să piardă această calitate prin achitarea în întregime a creanţelor cu care au fost înscrişi în tabelul definitiv consolidat ulterior afişării acestuia, fiind contrar principiului legalităţii ca aceştia să continue să voteze chiar şi într-o astfel de situaţie în adunările creditorilor debitoarei;

3. În mod consecvent, şi în situaţia în care o parte din creanţele deţinute de către unii dintre creditorii debitoarei au fost stinse prin plată, este necesar ca ponderea pe care votul acestora o deţine în adunarea creditorilor debitoarei să fie redusă în mod corespunzător, în caz contrar, aducându-se atingere caracterului concursual al procedurii insolvenţei;

D. Argumente potrivit cărora tabelul definitiv nu poate fi actualizat
1. Interpretarea prevederilor art. 15 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2006 ignoră conţinutul art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006, astfel că nu poate fi valorificată;

2. Prevederile  art. 122 alin. 12 c) din Legea nr. 85/2006[7] nu sunt aplicabile modului de determinare a procentului de vot al creditorilor, care se  circumscrie cuantumului creanțelor înscrise în tabelul definitiv consolidat care, în speță, nu a suferit nicio modificare ca urmare a distribuirilor  efectuate și, mai mult decât atât, nu a fost contestat în condițiile art. 75 din lege;

3. Nu există temei legal pentru actualizarea tabelului definitiv.

E. Opinia CITR
CITR opinează că există temei legal pentru actualizarea tabelului definitiv în baza Legii nr. 85/2006, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres. Cu alte cuvinte, Legea nr. 85/2014 nu a legiferat o noutate, ci a confirmat o normalitate.

Argumente:
1. 15 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu exclude calculul votului în baza unui tabel definitiv actualizat, fiindcă, întâi de toate, tabelul definitiv actualizat este un tabel definitiv;

2. Nici art. 15, nici art. 74 din Legea nr. 85/2006[8] nu precizează nicăieri că poate fi afişat un singur tabel definitiv, sau că votul trebuie să se raporteze la primul afişat. Or, unde legea nu interzice, permite;

3. Atât art. 3 pct. 19, cât şi art. 122 alin. (1²) din Legea nr. 85/2006 fac referire la o acţiune de actualizare şi de ajustare a tabelului definitiv. Or, în situaţia în care am susţine că nu există temei legal pentru actualizarea tabelului, atunci aceste texte ar fi inutile. Trebuie să ţinem cont că legea este dată spre a fi aplicată;

4. Procedura insolvenţei nu este decât un proces civil colectiv comun, astfel că toate drepturile participanţilor la procedură trebuie exercitate în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă. De altfel, însăşi Legea nr. 85/2006 indică la art. 149 că se completează cu acestea[9];

5. După înscrierea creanţei la masa credală, procesul creditorului îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei continuă până la închiderea procedurii. Aşadar, acţiunea acestuia şi toate drepturile exercitate trebuie să îndeplinească condiţiile generale ale acţiunii civile: capacitate procesuală, calitate procesuală, interes, pretenţii;

6. Or în situaţia în care un creditor îşi exercită dreptul de vot în temeiul unei creanţe stinse, se poate facil argumenta cel puţin că acesta nu mai exercită un interes actual, conform art. 33 din Codului de Procedură Civilă[10], prin modificarea tabelului se impune de norma comună, dacă nu de însăşi legea insolvenţei;

7. Starea de fapt expusă în speţă analizată este exemplificativă, deoarece situaţiile din practică în care creanţa unui creditor înscris la masa credală suferă modificări sunt numeroase, chiar dacă nu presupun stingerea creanţei ci transformarea sau transmisiunea acesteia (cesiuni de creanţă, cereri de subrogare, novaţii, etc.);

8. Or la aceste situaţii, în practică sunt două soluţii cutumiare: judecătorul sindic apreciază că este de competenţa sa să analizeze cererea noului creditor şi să dispună includerea acestuia într-un tabel actualizat sau arată că este de competenţa practicianului în insolvenţă să analizeze cererea şi să afişeze un tabel actualizat, judecătorul sindic urmând să-şi exercite compentenţa doar la soluţionarea unei eventuale contestaţii împotriva măsurii practicianului;

9. Pe bună dreptate ne putem întreba, care este temeiul legal pentru actualizarea tabelului în situaţia transformării sau transmisiunii obligaţiei? Nici acesta nu se găseşte expres în Legea nr. 85/2006. Apoi, de ce s-ar face o diferenţiere între actualizarea tabelului pe motivul stingerii creanţei şi actualizarea din pricina transformării creanţei?


[1]. Ana – Irina Şarcane, ”De ce este necesar Codul Insolvenţei?”, articol publicat în revista Phoenix nr. 47/2014, p. 5. Studiul poate fi consultat integral aici.
[2]. Hotărârea poate fi lecturată integral aici.
Varianta necenzurată poate fi lecturată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 10941/15.06.2015, pp. 24 – 31.
[4]. Hotărârea poate fi consultată aici.
[5]. Art. 15 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: „Calculul valorii totale a creanţelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la următoarele criterii: (…) d) ulterior afişării tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.”
[6]. Art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: “tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar. În situaţia în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv consolidat, în concordanţă cu programul de plată a creanţelor, cuprins în planul de reorganizare, şi cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfăşurării acestuia”;
[7]. Art. 122 alin. 12 lit. din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: “Planul de distribuire între creditori cuprinde în mod obligatoriu următoarele date referitoare la fiecare creditor pentru care se face distribuirea: a) ajustările aduse tabelului definitiv de creanţe; b) sumele distribuite deja; c) sumele rămase după ajustarea tabelului definitiv şi distribuirile efectuate deja; d) sumele ce fac obiectul distribuirii; e) sume rămase de plată după efectuarea distribuirii”.
[8]. Art. 74 din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut:  “(1) După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal şi va avea grijă să fie afişat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea şi situaţia – garantată sau negarantată – a fiecărei creanţe. (2) După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată.”
[9]. Art. 149 din Legea nr. 85/2006 are următorul conţinut: “Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial şi ale Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvenţă, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000.”
[10]. Art. 33 are următorul conţinut: „interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara”.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership