Florin Marius Popa: Combaterea corupției ca modalitate de apărare a drepturilor omului în spațiul european
18 ianuarie 2016 | Ioan Dumitru APACHIȚEI
Lector univ. dr. Florin Marius Popa a publicat în Revista Română de Drept European nr. 4/2013 articolul intitulat ”Combaterea corupției ca modalitate de apărare a drepturilor omului în spațiul european”.
Autorul are în vedere corupția ca un apanaj al sectorului public în vederea transpunerii în mod ilegal a bunurilor colective, în sectorul privat. În acest context se vede ca justificată o predilecție către o analiză prin prisma științelor juridice. Față de aceste considerații sunt menționați și doi factori generatori de analiză și din perspectiva altor științe, și anume: participarea cetățenească și creșterea gradului de responsabilizare în administrație prin măsuri concise și eficiente.
Sunt avute în vedere consecințele corupției în vederea capacității statelor de a asigura protecția cetățenilor și implicit a drepturilor omului. Acestea în directă legătură cu trei condiții generatoare de obligații pentru state: respectarea, protejarea și îndeplinirea tuturor drepturilor omului. Cu toate acestea, autorul are în vedere corupția nu ca un caz de încălcare în mod direct a drepturilor omului, ci mai curând un factor care alimentează un fenomen ce va implica mai apoi drepturile omului.
La nivel european combaterea corupției și implicit protejarea drepturilor omului a necesitat dezvoltarea cooperării și abilitarea unor instituții cu activități în acest scop. Pentru început, Consiliul Europei reunește în politica sa împotriva corupției trei paliere de acțiune: alcătuirea de reguli și standarde europene, monitorizarea respectării acestora și programe de cooperare tehnică oferite statelor. Alte mecanisme de cooperare sunt reprezentate de Convenția Penală privind Corupția realizată în vederea armonizării legislațiilor internaționale în materia faptelor de corupție și a cooperării în vederea urmăririi acestor infracțiuni, Convenția Civilă privind Corupția prin care se cere statelor membre să prevadă dreptul cetățenilor de a începe o acțiune civilă reparatorie în cazurile de corupție, Strategia antifrauda a Comisiei Europene privind controlul intern cu privire la fondurile Uniunii Europene și cooperarea cu autoritățile naționale abilitate în acest sens. De asemenea, o altă structură a Comisiei Europene cu atribuții similare este Oficiul de Luptă Antifraudă cu atribuții pe trei direcții: protejarea intereselor financiare, detectarea și investigarea abaterilor interne ale Uniunii Europene și sprijinirea în vederea elaborării și aplicării măsurilor antifraudă.
Din perspectiva autorului, impactul corupției asupra drepturilor omului are implicații largi ce privesc trei domenii: statul, cetățeanul și mediul de afaceri, completate de masuri la nivel european atât pe plan legislativ cât și instituțional.
