Secţiuni » Arii de practică » Protective » Protecţia consumatorilor
Protecţia consumatorilor
19 comentarii

Succintă critică a propunerii de modificare a Legii Consilierilor Juridici
09.01.2016 | Florin RADU, Lucian SĂULEANU

Secţiuni: Protecția consumatorilor, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

De curând, lumea juridică a fost informată asupra existenţei unui proiect de modificare şi completare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic [1], iniţiatori fiind mai mulţi senatori,  proiect care a fost depus la Senatul României în data de 15 decembrie 2015 [2].

Proiectul repune în discuţie o temă mai veche: avem nevoie de de două profesii juridice, cea de avocat şi cea de consilier juridic?

Credem că modificările propuse merită o dezbatere amplă în interesul tuturor profesiilor juridice, evitând să intrăm într-o  polemică neproductivă, dăunătoare deopotrivă şi avocaţilor şi consilierilor juridici. De altfel, un minus al acestei iniţiative îl constituie în opinia noastră lipsa diseminării propunerii de modificare prin organele profesionale şi evaluării impactului în mediul juridic.

Deşi o critică venită mai ales din partea unor avocaţi riscă să fie apreciată ca părtinitoare, demersul nostru nu se vrea o apărare a profesiei de avocat ori de restrângere a activităţii consilierilor juridici, mai ales că dezbaterile de până acum în mediul on-line juridic, în loc să se constituie într-o analiză a proiectului, au ridicat un zid între cele două profesii juridice.

O trecere rapidă peste textul iniţiativei de modificare ne conduce la concluzia că nu este o simplă modificare a unor texte de lege, fără o mare importanţă, ci, dimpotrivă, că suntem în prezenţa unei modificări de substanţă a profesiei de consilier juridic.

Enumerăm în acest sens câteva din dispoziţiile în cauză:

1) Formele de exercitare a profesiei de consilier juridic: ca angajat, numit în funcţie sau prin societăţi civile profesionale (art. 2).

Aşadar, sunt reglementate societăţile civile profesionale cu personalitate juridică în care îşi pot desfăşura activitatea unul [3] sau mai mulţi conslieri juridici; societăţile civile profesionale pot constitui filiale.

Această nouă formă de exercitare aduce profesia de consilier în preajma profesiilor libere, în speţă a celei de avocat, modificările propuse nefiind lămuritoare cu privire la modalitatea în care aceasta va funcţiona şi se va desfăşura activitatea; este evident că în cadrul acestei forme de exercitare contractul de asistenţă juridică se încheie cu societatea civilă profesională, astfel că ne îndepărtăm de relaţia de dependenţă a consilierului juridic faţă de angajator.

2) Modificarea substanţială a articolului 4, care în textul actual prevede că, în activitatea sa, consilierul juridic asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, în timp ce noul text aduce o serie de activităţi noi precum atestarea conţinutului şi datei certe, activităţi de conciliere, negociere managment juridic şi audit juridic.

Se observă lesne faptul că, potrivit propunerii de modificare şi completare a acestui text de lege, consilierii juridici capătă noi atribuţii, care pot fi exercitate în afara atribuţiilor specifice unui raport de muncă sau de serviciu, respectiv, în mod independent şi cu suprapunere peste atribuţiile tradiţionale ale avocaţilor, prevăzute ca atare în art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat [4].

Astfel, în vreme ce art. 4 lit. c) arată expres că activitatea respectivă se îndeplineşte „în numele entității juridice reprezentate”, adică pentru angajatorul consilierului juidic, literele a), b), d), e) şi f) nu mai cuprind această preţioasă precizare, respectiv, că acele activităţi se exercită în numele entităţii juridice reprezentate. Rezultă fără dubiu că toate aceste din urmă atribuţii pot fi exercitate în afara raportului de muncă sau de serviciu cu angajatorul, respectiv cu alte persoane juridice decât acesta, concluzie ce se sprijină şi justifică recunoaşterea societăţilor civile profesionale ca forme de exercitare.

3) Se modifică substanţial modul de organizare (art. 20) în sensul că asocierea în structuri judeţene, pe ramuri sau domenii de activitate, şi după caz la nivel naţional este înlocuită, fiind recunoscut Ordinul Consilierilor Juridici ca şi corp profesional unic la nivel naţional şi Colegiile la nivelul judeţelor. Putem observa că structura organelor de conducere la nivel naţional şi al judeţelor prezintă asemănări cu cea a U.N.B.R., respectiv a barourilor.

Revenind la întrebarea de început, anume dacă este nevoie de reglementarea în mod separat a celor două profesii juridice, putem afirma că nu s-ar justifica, în condiţiile în care acum, după parcurgerea câtorva dispoziţii din proiect, constatăm că ele se suprapun ca atribuţii, forme de exercitare, principii,  organe de conducere ale profesiei etc.

Mai mult, până la urmă, un consilier juridic care îşi va constitui o societate civilă şi care nu reprezintă o instituţie publică, ci persoane juridice de drept privat, nu desfăşoară altceva decât activitatea specifică avocatului.

Credem că este utilă şi observarea modului în care a evoluat profesia de consilier juridic, unele aspecte de ordin istoric fiind în măsură să ne conducă către o interpretare corectă. Astfel, în perioada interbelică au existat mai multe reglementări speciale privind corpul avocaţilor publici, printre care Legea din 9 mai 1933 prima reglementare unitară a avocaţilor publici, iar mai apoi Legea pentru organizarea corpului avocaţilor publici din 10 noiembrie 1938.

Aşadar, reprezentarea intereselor instituţiilor publice era asigurată prin acest corp de avocaţi; chiar dacă erau în subordinea Ministerului Justiţiei, titulatura lor era de avocaţi. După 1948 asistăm la o modificare structurală a profesiei de avocat prin implementarea modelului sovietic şi apariţia profesiei de consilier juridic. Dacă până în 1989 consilierii juridici reprezentau instituţiile publice şi întreprinderile de stat, după acest moment are loc o permutare în sensul creşterii activităţii lor în societăţile comerciale.

Cu alte cuvinte, observăm că motivaţia iniţială la apariţia unui corp distinct de avocaţi – apărarea persoanelor juridice de  drept public – nu se mai regăseşte decât în parte, existenţa unor profesionişti care au aceleaşi atribuţii (avocaţi şi consilieri juridici) nefiind de natură decât să creeze confuzii.

Apreciem că această propunere legislativă nu este binevenită cel puţin în forma actuală, având în vedere şi următoarele aspecte:

– în expunerea de motive se invocă diverse reglementări europene (dar fără să fie enumerate şi individualizate), care ar trebui să ne lămurească dacă şi în ce măsură pot exista asemenea reglementări, care să permită încălcarea principiilor ce guvernează profesia de avocat, precum şi drepturile şi interesele legitime ale avocaţilor.

– adoptarea acestei propuneri va duce, în egală măsură, la distrugerea echilibrului şi diferenţierii clare dintre cele două profesii, putându-se ajunge la confuzii în rândul opiniei publice. Credem că atât pentru lumea juridică, cât şi pentru cea non-juridică, cele două profesii ori se regrupează pe formula din perioada interbelică sau să rămână diferite, cu atribuţii separate şi cu specificităţile aferente. Dimpotrivă, o asemenea întrepătrundere între atribuţiile şi activităţile specifice celor două profesii va crea inclusiv diferende între acestea, aspect care este total de nedorit între două categorii socio-profesionale de elită, ce provin din aceeaşi şcoală – cea juridică.

– pe de altă parte, apare o discriminare faţă de avocaţi, odată ce consilierii juridici capătă un statut de liber profesionist putând încheia un contract cu orice persoană juridică de drept privat, în timp ce acordarea asistenţei juridice şi reprezentării instituţiilor juridice de către avocaţi este supuă unei reglementări restrictive. Cu alte cuvinte, s-ar impune o libertate deplină şi în sens invers, în beneficiul avocaţilor, însă un astfel de raţionament nu poate fi primit odată ce ar conduce la existenţa a două profesii juridice aflate într-o concurenţă deplină.

– există riscul intrării în coliziune cu dispoziţiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale [5], al cărei art. 1 prevede că actul normativ are drept scop asigurarea unei concurenţe loiale, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bune-credinţe, în interesul celor implicaţi, inclusiv respectarea intereselor consumatorilor.

– altă deficienţă a propunerii constă în crearea unui regim juridic confuz pentru profesia de consilier juridic, acesta putând fi în acelaşi timp atât angajat sau în raport de serviciu, cât şi liber-profesionist, în cadrul unei societăţi civile profesionale. Acest aspect va ridica şi importante probleme de ordin fiscal, cu referire la modul în care va fi apreciat consilierul juridic

Chiar dacă în trecutul recent, în repetate rânduri, profesia de avocat a fost atinsă în drepturile şi interesele sale legitime (acordarea către notari a atribuţiilor privind desfacerea căsătoriei sau neconstituţionalitatea art. 13 din Codul de procedură civilă [6], care obliga la asistenţă juridică în recurs, deşi în toată Europa există o asemenea dispozitie legală) punctul nostru de vedere nu este în niciun caz un atac la adresa consilierilor juridici, colegi ai noştri, prieteni sau chiar membri ai familiilor noastre, scopul nostru fiind doar de a trage un semnal de alarmă, de a arăta că acest proiect poate fi un fruct otrăvit oferit chiar consilierilor juridici şi o dezbatere utilă poate contura cea mai bună soluţie.

În concluzie, apreciem că proiectul legislativ nu este unul benefic pentru mediul juridic, iar un punct de vedere oficial din partea organelor de conducere ale profesiilor juridice implicate este mai mult decât necesar.


[1] Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, cu modificări şi completări ulterioare.
[2] Pentru detalii, a se vedea: https://www.juridice.ro/416155/propunere-legislativa-privind-profesia-de-consilier-juridic.html.
[3] În condiţiile în care o societate are la bază contractul  încheiat între două sau mai multe persoane (art. 1881 C. civ.).
[4] Republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011.
[5] Adoptată de Senatul României, în şedinţa din 23 ianuarie 1991, cu modificări şi completări ulterioare.
[6] Disponibil la adresa: https://www.juridice.ro/328084/punctul-de-vedere-al-facultatii-de-drept-a-universitatii-din-bucuresti-cu-privire-la-neconstitutionalitatea-dispozitiilor-ncpc-privind-obligativitatea-asistentei-juridice-in-recurs.html.


Florin Radu
Consilier, Baroul Hunedoara

Conf. univ. dr. Lucian Săuleanu
Decanul Baroului Dolj

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

19 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti