Active Lawyers
JURIDICE CORPORATE
JURIDICE
6.698 citiri
19 comentarii | 
Print Friendly

Succintă critică a propunerii de modificare a Legii Consilierilor Juridici

9 ianuarie 2016 | Florin RADU, Lucian SĂULEANU

Drept civil
Toate conferinţele şi dezbaterile organizate de JURIDICE.ro, inclusiv întreaga arhivă: 49 euro/an.

De curând, lumea juridică a fost informată asupra existenţei unui proiect de modificare şi completare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic [1], iniţiatori fiind mai mulţi senatori,  proiect care a fost depus la Senatul României în data de 15 decembrie 2015 [2].

Proiectul repune în discuţie o temă mai veche: avem nevoie de de două profesii juridice, cea de avocat şi cea de consilier juridic?

Credem că modificările propuse merită o dezbatere amplă în interesul tuturor profesiilor juridice, evitând să intrăm într-o  polemică neproductivă, dăunătoare deopotrivă şi avocaţilor şi consilierilor juridici. De altfel, un minus al acestei iniţiative îl constituie în opinia noastră lipsa diseminării propunerii de modificare prin organele profesionale şi evaluării impactului în mediul juridic.

Deşi o critică venită mai ales din partea unor avocaţi riscă să fie apreciată ca părtinitoare, demersul nostru nu se vrea o apărare a profesiei de avocat ori de restrângere a activităţii consilierilor juridici, mai ales că dezbaterile de până acum în mediul on-line juridic, în loc să se constituie într-o analiză a proiectului, au ridicat un zid între cele două profesii juridice.

O trecere rapidă peste textul iniţiativei de modificare ne conduce la concluzia că nu este o simplă modificare a unor texte de lege, fără o mare importanţă, ci, dimpotrivă, că suntem în prezenţa unei modificări de substanţă a profesiei de consilier juridic.

Enumerăm în acest sens câteva din dispoziţiile în cauză:

1) Formele de exercitare a profesiei de consilier juridic: ca angajat, numit în funcţie sau prin societăţi civile profesionale (art. 2).

Aşadar, sunt reglementate societăţile civile profesionale cu personalitate juridică în care îşi pot desfăşura activitatea unul [3] sau mai mulţi conslieri juridici; societăţile civile profesionale pot constitui filiale.

Această nouă formă de exercitare aduce profesia de consilier în preajma profesiilor libere, în speţă a celei de avocat, modificările propuse nefiind lămuritoare cu privire la modalitatea în care aceasta va funcţiona şi se va desfăşura activitatea; este evident că în cadrul acestei forme de exercitare contractul de asistenţă juridică se încheie cu societatea civilă profesională, astfel că ne îndepărtăm de relaţia de dependenţă a consilierului juridic faţă de angajator.

2) Modificarea substanţială a articolului 4, care în textul actual prevede că, în activitatea sa, consilierul juridic asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, în timp ce noul text aduce o serie de activităţi noi precum atestarea conţinutului şi datei certe, activităţi de conciliere, negociere managment juridic şi audit juridic.

Se observă lesne faptul că, potrivit propunerii de modificare şi completare a acestui text de lege, consilierii juridici capătă noi atribuţii, care pot fi exercitate în afara atribuţiilor specifice unui raport de muncă sau de serviciu, respectiv, în mod independent şi cu suprapunere peste atribuţiile tradiţionale ale avocaţilor, prevăzute ca atare în art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat [4].

Astfel, în vreme ce art. 4 lit. c) arată expres că activitatea respectivă se îndeplineşte „în numele entității juridice reprezentate”, adică pentru angajatorul consilierului juidic, literele a), b), d), e) şi f) nu mai cuprind această preţioasă precizare, respectiv, că acele activităţi se exercită în numele entităţii juridice reprezentate. Rezultă fără dubiu că toate aceste din urmă atribuţii pot fi exercitate în afara raportului de muncă sau de serviciu cu angajatorul, respectiv cu alte persoane juridice decât acesta, concluzie ce se sprijină şi justifică recunoaşterea societăţilor civile profesionale ca forme de exercitare.

3) Se modifică substanţial modul de organizare (art. 20) în sensul că asocierea în structuri judeţene, pe ramuri sau domenii de activitate, şi după caz la nivel naţional este înlocuită, fiind recunoscut Ordinul Consilierilor Juridici ca şi corp profesional unic la nivel naţional şi Colegiile la nivelul judeţelor. Putem observa că structura organelor de conducere la nivel naţional şi al judeţelor prezintă asemănări cu cea a U.N.B.R., respectiv a barourilor.

Revenind la întrebarea de început, anume dacă este nevoie de reglementarea în mod separat a celor două profesii juridice, putem afirma că nu s-ar justifica, în condiţiile în care acum, după parcurgerea câtorva dispoziţii din proiect, constatăm că ele se suprapun ca atribuţii, forme de exercitare, principii,  organe de conducere ale profesiei etc.

Mai mult, până la urmă, un consilier juridic care îşi va constitui o societate civilă şi care nu reprezintă o instituţie publică, ci persoane juridice de drept privat, nu desfăşoară altceva decât activitatea specifică avocatului.

Credem că este utilă şi observarea modului în care a evoluat profesia de consilier juridic, unele aspecte de ordin istoric fiind în măsură să ne conducă către o interpretare corectă. Astfel, în perioada interbelică au existat mai multe reglementări speciale privind corpul avocaţilor publici, printre care Legea din 9 mai 1933 prima reglementare unitară a avocaţilor publici, iar mai apoi Legea pentru organizarea corpului avocaţilor publici din 10 noiembrie 1938.

Aşadar, reprezentarea intereselor instituţiilor publice era asigurată prin acest corp de avocaţi; chiar dacă erau în subordinea Ministerului Justiţiei, titulatura lor era de avocaţi. După 1948 asistăm la o modificare structurală a profesiei de avocat prin implementarea modelului sovietic şi apariţia profesiei de consilier juridic. Dacă până în 1989 consilierii juridici reprezentau instituţiile publice şi întreprinderile de stat, după acest moment are loc o permutare în sensul creşterii activităţii lor în societăţile comerciale.

Cu alte cuvinte, observăm că motivaţia iniţială la apariţia unui corp distinct de avocaţi – apărarea persoanelor juridice de  drept public – nu se mai regăseşte decât în parte, existenţa unor profesionişti care au aceleaşi atribuţii (avocaţi şi consilieri juridici) nefiind de natură decât să creeze confuzii.

Apreciem că această propunere legislativă nu este binevenită cel puţin în forma actuală, având în vedere şi următoarele aspecte:

– în expunerea de motive se invocă diverse reglementări europene (dar fără să fie enumerate şi individualizate), care ar trebui să ne lămurească dacă şi în ce măsură pot exista asemenea reglementări, care să permită încălcarea principiilor ce guvernează profesia de avocat, precum şi drepturile şi interesele legitime ale avocaţilor.

– adoptarea acestei propuneri va duce, în egală măsură, la distrugerea echilibrului şi diferenţierii clare dintre cele două profesii, putându-se ajunge la confuzii în rândul opiniei publice. Credem că atât pentru lumea juridică, cât şi pentru cea non-juridică, cele două profesii ori se regrupează pe formula din perioada interbelică sau să rămână diferite, cu atribuţii separate şi cu specificităţile aferente. Dimpotrivă, o asemenea întrepătrundere între atribuţiile şi activităţile specifice celor două profesii va crea inclusiv diferende între acestea, aspect care este total de nedorit între două categorii socio-profesionale de elită, ce provin din aceeaşi şcoală – cea juridică.

– pe de altă parte, apare o discriminare faţă de avocaţi, odată ce consilierii juridici capătă un statut de liber profesionist putând încheia un contract cu orice persoană juridică de drept privat, în timp ce acordarea asistenţei juridice şi reprezentării instituţiilor juridice de către avocaţi este supuă unei reglementări restrictive. Cu alte cuvinte, s-ar impune o libertate deplină şi în sens invers, în beneficiul avocaţilor, însă un astfel de raţionament nu poate fi primit odată ce ar conduce la existenţa a două profesii juridice aflate într-o concurenţă deplină.

– există riscul intrării în coliziune cu dispoziţiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale [5], al cărei art. 1 prevede că actul normativ are drept scop asigurarea unei concurenţe loiale, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bune-credinţe, în interesul celor implicaţi, inclusiv respectarea intereselor consumatorilor.

– altă deficienţă a propunerii constă în crearea unui regim juridic confuz pentru profesia de consilier juridic, acesta putând fi în acelaşi timp atât angajat sau în raport de serviciu, cât şi liber-profesionist, în cadrul unei societăţi civile profesionale. Acest aspect va ridica şi importante probleme de ordin fiscal, cu referire la modul în care va fi apreciat consilierul juridic

Chiar dacă în trecutul recent, în repetate rânduri, profesia de avocat a fost atinsă în drepturile şi interesele sale legitime (acordarea către notari a atribuţiilor privind desfacerea căsătoriei sau neconstituţionalitatea art. 13 din Codul de procedură civilă [6], care obliga la asistenţă juridică în recurs, deşi în toată Europa există o asemenea dispozitie legală) punctul nostru de vedere nu este în niciun caz un atac la adresa consilierilor juridici, colegi ai noştri, prieteni sau chiar membri ai familiilor noastre, scopul nostru fiind doar de a trage un semnal de alarmă, de a arăta că acest proiect poate fi un fruct otrăvit oferit chiar consilierilor juridici şi o dezbatere utilă poate contura cea mai bună soluţie.

În concluzie, apreciem că proiectul legislativ nu este unul benefic pentru mediul juridic, iar un punct de vedere oficial din partea organelor de conducere ale profesiilor juridice implicate este mai mult decât necesar.


[1] Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, cu modificări şi completări ulterioare.
[2] Pentru detalii, a se vedea: https://www.juridice.ro/416155/propunere-legislativa-privind-profesia-de-consilier-juridic.html.
[3] În condiţiile în care o societate are la bază contractul  încheiat între două sau mai multe persoane (art. 1881 C. civ.).
[4] Republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011.
[5] Adoptată de Senatul României, în şedinţa din 23 ianuarie 1991, cu modificări şi completări ulterioare.
[6] Disponibil la adresa: https://www.juridice.ro/328084/punctul-de-vedere-al-facultatii-de-drept-a-universitatii-din-bucuresti-cu-privire-la-neconstitutionalitatea-dispozitiilor-ncpc-privind-obligativitatea-asistentei-juridice-in-recurs.html.


Florin Radu
Consilier, Baroul Hunedoara

Conf. univ. dr. Lucian Săuleanu
Decanul Baroului Dolj


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

conferinte.juridice.ro [gratuit pentru membrii PLATINUM]

20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ateliere.juridice.ro [reducere 50% pentru membrii PREMIUM, GOLD şi PLATINUM]

30 iunie 2017: Retorica şi logica juridică în activitatea juristului | Mihai Hotca
4 iulie 2017: Cum folosim în mod eficient PUBLICITATEA MOBILIARĂ. Reglementări, metode juridice şi procedee tehnice | Irina Oglindă
5 iulie 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire | Elena Hach
6 iulie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică | Florentina Drăgan
7 septembrie 2017: Arbitrajul comercial: noua procedură şi examen comprehensiv al soluţiilor pe fond | Cornel Popa
11 septembrie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor | Teodor Manea
18 septembrie 2017: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei | Cristian Bălan
20 septembrie 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz | Daniel Udrescu
22 septembrie 2017: Ordine şi răspundere în dreptul muncii | Marilena Balabuti
4 octombrie 2017: Interpretarea normelor şi actelor juridice | Valentin Constantin
9 octombrie 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă | Sonia Florea
13 octombrie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară | Roxana Stanciu
16 octombrie 2017: CYBERCRIME | Maxim Dobrinoiu
25 octombrie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal | Alexandra Șinc
26 octombrie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT | Cristian Jura

dezbateri.juridice.ro [gratuit pentru membri]

Au fost scrise până acum 19 de comentarii cu privire la articolul “Succintă critică a propunerii de modificare a Legii Consilierilor Juridici”

  1. Sanda ȘERBAN spune:

    Stimati Domni,

    Va invit sa vizitati acest site al consilierilor juridici – http://www.ccj.ro – sectiunea „intrebari si raspunsuri”, dar si sectiunea „articole”-opinii.

    Veti afla tot ceea ce va intereseaza legat de profesia noastra si mai ales faptul ca „profesia de consilier juridic este o profesie liberala”.
    (http://ccj.ro/intrebari-si-raspunsuri/
    http://ccj.ro/consilierul-juridic-%E2%80%91-profesie-juridica-liberala/).

    Din cele postate cu ceva vreme in urma si pana in prezent, nu pot decat sa constat inversunarea, mai mult sau mai putin jusitificata, a unor colegi, care fac parte din aceeasi grupa COR – juristi -, fata de profesia de consilier juridic raportat la propunerea legisltiva de modificare si completare a Legii nr. 514/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

    V-as invita respectuos, ca pe viitor, sa citati in articolele postate pe JURIDICE.ro si Decretul nr. 143/1955, care a reglementat atributiile jurisconsultilor, inainte de aparitia Legii nr. 514/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Stimati domni, traim intr-o societate democratica, unde nevoia de schimbare este cat se poate de acuta si evidenta fata de cerintele actuale ale vietii socio-economice si politice.
    Trebuie sa acceptati ca, fata de Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,(care a suferit numeroase modificari si completari), legea care guverneaza profesia de consilier juridic este cat se poate de clara, pertinenta si concludenta si, din cate stiu eu, in decurs de 13 ani, nu a simtit cineva nevoia stringenta de a reclama atat de multe aspecte legale ce tin de natura atributiilor consilierilor juridici.

    Ce s-a intamplat de ieri incoace, pur si simplu nu-mi pot explica.
    Luati exemplul Legii nr. 571/2003! Cate modificari si completari au avut loc? Pana la urma, adica dupa 12 ani, a fost necesar ca puterea executiva sa-si asume raspunderea in fata Legiuitorului pe nimeni altul decat Noul Cod fiscal.

    Pare-se, dupa umila mea parere, ca anumite categorii profesionale nu sunt deschise acelei stari numita „challenge”. Sa fie oare vorba de conservatorism?! De monopol?! Nu cred! Ideea si politica de monopol apartine unui stat si nicidecum vreunei categorii profesionale.

    In consecinta, lasati-ne sa traim linistiti! Lasati-ne sa ne desfasuram activitatea de consilieri juridici, asa cum prevede legea.
    Orice imbunatatire a Legii nr. 514/2003 este mai mult decat binevenita in contextul actual.

    Intr-un comentariu postat anterior, am atras atentia, cel putin cititorilor JURIDICE.ro, asupra faptului ca profesia de consilier juridic nu este o paria, acesta neputand fi nici operator notarial, nici referent sau agent procedural, dupa cum suna descrierea postului pe site-urile de recrutare.

    Sa fie clar pentru toata lumea: „profesia de consilier juridic este o profesie liberala”.

    Daca nu va puteti obisnui cu cele de mai sus, suntem dispusi sa va consolam si, pe cale de consecinta, eu, cel putin, imi arat disponibilitatea de a va invita in aceasta perioada la un ceai cald cu arome de coacaze. Si as fi deosebit de onorata sa ne intalnim. Asadar, va las pe dumneavoastra sa stabiliti coordonatele respectivei intrevederi.

    Cu stima si speranta de mai bine pentru toata lumea,

    Sanda Serban
    – membru definitiv CCJ;
    – masterand la disciplina Drept civil si drept procesual civil – UTM;
    – student anul II la Facultatea de Marketing – ASE

    • Florin RADU spune:

      Stimata colega,
      1. in primul rand, fac din nou apel (la toata lumea, nu numai la dv) sa spunem profesie LIBERA, nu liberala.
      2. spuneti ca profesia de c.j. este una libera. Fals – nu poate fi libera atata timp cat c.j. sunt angajati, deci au contract de munca sau numire intr-un raport de serviciu (functionari publici). Faptul ca a scris cineva pe un site ca sunteti profesie libera nu inseamna ca asa e.
      3. ca sa incetam cu acuzatia ca am ceva cu consilierii juridici, va spun ca sotia mea este consilier juridic si am o gramada de prieteni (inclusiv fosti avocati) care sunt consilieri juridici.
      4. spuneti ca „… anumite categorii profesionale nu sunt deschise acelei stari numita „challenge”. Sa fie oare vorba de conservatorism?! De monopol?!”.
      Nu e vorba despre nimic din ceea ce spuneti dv., ci doar de necesitatea ca fiecare profesie juridica sa ramana cu atributiile si specificul ei.
      Este o mare prostie sa tot incercam sa luam anumite atributii specifice anumitei profesii si o dam alteia – a se vedea notarii care se ocupa de divorturi, aceste reprezentand obiect de lucru al avocatilor, prin traditie si natura lucrurilor.
      Ce ar fi sa dam avocatilor niste atributii ale executorilor judecatoresti sau consilierilor juridici niste atributii ale notarilor?!. Ce ar iesi – haos, nu?!
      Oare chiar nu putem lasa lucrurile asa cum sunt – fiecare profesie juridica cu treburile ei?!
      Eu, de exemplu, nu o sa am niciodata pretentia sa „fur” atributii de la alte profesii, astept acelasi lucru de la ceilalti juristi, sa lase profesia de avocat in pace.

      • Sanda ȘERBAN spune:

        Buna dimineata, domnule avocat Florin Radu!

        Nimeni nu fura pe nimeni, deoarece furtul se pedepseste, potrivit legii penale.

        In alta ordine de idei, va rog sa-mi permiteti sa reafirm faptul ca „profesia de consilier juridic este o profesie liberala”, nu „libera”, cum doriti dvs sa-i spuneti.
        In sensul mentionat, a se vedea si institutia avocatilor salarizati in interiorul profesiei.

        Asa cum Noul Cod civil reprezinta dreptul comun pentru alte institutii de drept reglementate prin legi speciale, ma vad nevoita sa confirm faptul ca unele categorii profesionale „imprumuta” anumite atributii, tocmai pentru a contribui la derularea, in conditiile legii, a unui raport juridic din contextul socio-economic actual, fara a incalca drepturile altor profesii.

        Fara a dori, Doamne fereste, sa intru in polemica cu domnia voastra pe aspectul profesiei „liberale” de consilier juridic, va doresc o saptamana minunata din toate punctele de vedere.

        Cu respect,
        Sanda Serban

  2. Casandra RADU spune:

    În ceea ce privește reglementarea legislativă, în general… am observat o tendință la noi, și anume experimentarea. În sensul că se redactează o lege, „cum o fi”, „că merge și așa”, „hai, hai, repede, repede”, ca să „cutare și cutare, etc.” După care se adoptă și intră în vigoare, de preferință într-o zi de sâmbătă sau duminecă (să ne amintim de 01.02.2014). Apoi se urmărește ce se întâmplă în aplicarea ei, ca și cum aceste aspecte nu ar fi putut fi anticipate măcar într-o bună măsură. Apoi avem momentele „ooops!” de genul: o secretară neatentă a trimis o formă a legii necorectată, unul dintre autori nu a fost atent la prevederea redactată de un alt autor, prevederi care fie nu se completează în mod firesc fie se contrazic, cei care trebuie să aplice legea, cu textul în mână se uită pătrat încercând să înțeleagă ce s-a vrut prin dispoziții conflictuale, apoi se invocă excepțiile de neconstituționalitate, se promovează RIL-uri, apoi vin hotărârile, uneori și acestea conflictuale, că dacă Curtea Constituțională și Înalta Curte nu s-ar contrazice, care a mai fi farmecul și buna noastră tradiție și… tot așa.
    O întrebare tuturor celor implicați înt-un fel sau altul în redactare, adoptare, implementare, aplicare, controlul de constituționalitate și de legalitate: PÂNĂ CÂND VOM MERGE AȘA, doamnelor și domnilor? Până când vom rămâne pe principiul și psihologia „las'” că merge și așa” că oricum nu ne pasă nici de imaginea noastră în Europa și în lume și nici de faptul că am ajuns să nu mai avem respect de sine și prin urmare nu prea mai suntem respectați nici de alții? Doamnelor și domnilor, vă rog… 🙂

  3. Cristian TARAS spune:

    Acest proiect de lege da posibilitatea unui consilier juridic sa-si constituie o societate civilă si sa reprezinte persoane juridice de drept privat, ceea ce inseamna ca acesta nu va face altceva decât activitatea specifică avocatului. Acest dezechilibru creat in mediul juridic va da posibilitatea oportunistilor (de genul societatilor de recuperari creante, ori alte SRL-uri la limita legii care deja activeaza pe piata juridica) sa afirme si chiar sa presteze o activitate juridica, obiect de activitate exclusiv al profesiei de avocat! Conducerea barourilor si a instantelor de judecata vor sanctiona astfel de practici sunt sigur, insa util este ca statul roman sa se maturizeze si sa caute propuneri de schimbare a unor legi speciale in cadrul acestor profesii si in conformitate cu legea fundamentala, nu sa dea frau liber unor proiecte legislative care creaza dezechilibru si confuzie in randul celor doua profesii si nu fac altceva decat sa readuca greselile trecutului in prezent.

    • Ilie ROȘU spune:

      S-avem pardon dle’ Târâș, dezechilibrul există acum. Prin acest proiect de lege s-ar crea un echilibru între profesiile de consilier juridic și cea de avocat.
      Constat cu mâhnire că avocații țin cu dinții de ciolan și nu vor să-i dea drumul neam. De ce vă temeți de concurență, doamnelor și domnilor avocați?

  4. Casandra RADU spune:

    Stimate confrate av. Florin RADU, vă felicit pentru poziția pe care ați adoptat-o și vă informez că încerc să rezist impulsului de a vă contacta azi (fiind duminecă) dar că voi da curs acestei porniri profesionale mâine, că e luni. În spiritul celor spuse de către av. dr. Gheorghe FLOREA: „Devine tot mai evident că este nevoie, mai mult decât oricând, de coeziunea avocaților pentru a face față schimbărilor ce se succed în ritm accelerat.” (https://www.juridice.ro/418183/retrospective-2015-si-perspective-2016-in-profesia-de-avocat.html)

  5. Bogdan BICICĂ spune:

    In alte tari civilizate exista mai multe barouri, se incurajeaza concurenta, doar la noi e invers. Din pacate, noi nu vom scapa prea repede de sindromul „relei-credinte” instaurat inainte de 1989, insa avem speranta ca daca vor mai disparea din generatiile educate in acel spirit se va putea si la noi. Pana atunci, constatam cum anumite persoane isi apara privilegiile de a fi singurii atestati si legalizati in domeniu, cu taxe proprii si fonduri necontrolate.

    • Casandra RADU spune:

      În România, țară civilizată cu marea majoritatea a cetățenilor oameni de bună-credință, oameni ce respectă legea, avem mai multe Barouri, în fiecare județ câte un Barou și Baroul București înființat în 1831. Conform Legii nr. 51/1995, singurele barouri legale, componente ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Aici închei eu orice discuție. Mulțumesc!

      http://www.baroul-bucuresti.ro/baroul

      • Silviu Bogdan TURCU spune:

        Ceea ce se urmareste pentru consilierii juridici din Romania prin modificarea Legii 514/2003 exista deja ceva aproape ceva similar la Solicitors in Anglia. Nu cere OCJR luna de pe cer.
        In sfarsit un semn de normalitate din partea legislativului dupa 13 ani de opinii si critici.
        Felicitari conducerii OCJR!

        C.j. Bogdan Turcu, CCJ Bucuresti

  6. Sanda ȘERBAN spune:

    Stimata doamna avocat!

    Va rog respectuos, sa va ancorati in realitate! Suntem in mileniul III, anul 2016!
    Cu tristete, remarc faptul ca nu acceptati noul context geo-politic, socio-economic actual.

    Pai, daca ne trimiteti la anul de referinta „1831”, credeti ca degeaba au mai fost adoptate Noile Coduri -perioada 2009/2014-?

    Ce bine ar fi fost, in opinia altora, aplicarea pe mai departe a Codului civil de la 1864!

    Insa, nu! Societatea a evoluat. Nimeni nu se poate opune ideii de evolutie.
    Exemplul cel mai fidel il reprezinta revizuirea si republicarea, la nivelul anului 2003, a Legii fundamentale a statului roman, Constitutia Romaniei.

    In alta ordine de idei, exista, in privinta profesiei de consilier juridic, filiale ale Colegiului Consilierilor Juridici in teritoriu, iar sediul principal se afla la Bucuresti. Pentru alte detalii, rog accesati ccj.ro, telefon 021 335.82.11.

    In speranta ca vom accepta cu mai multa deschidere ideea de „challenge”, propun sa incheiem ista comentariilor si sa acceptam, dar si sa recunoastem la nivel intern si alte categorii profesionale legal relgementate si aflate in fiinta.

    Sa auzim numai de bine!

    Sanda Serban

    • Casandra RADU spune:

      Stimată doamnă consilier juridic, am să vă răspund numai acolo unde are sens răspunsul, reamintindu-vă că ați fugit de la duelul argumentelor propus de mine în cadrul articolului „Consilieri juridici vs. avocați. Avocați pentru avocați și avocați în apărarea consilierilor juridici” ( http://www.juridice.ro/?x=26&y=14&s=casandra+radu).
      Vă repet, încercați să fiți atentă la conținutul comunicării pentru un dialog real, nu pentru alt scop. Repet și o voi face ori de câte ori va fi necesar: am avut calitatea de consilier juridic, prin urmare nu cunosc doar numerele de telefon, adresa ci și persoanele din conducerea Colegiului Consilierilor Juridici. Sunt persoane pentru care am toată stima iar acest lucru îl voi repeta oricând pentru că este adevărat. Cam atât, pentru dvs. 🙂

  7. Silviu Bogdan TURCU spune:

    Stimati colegi avocati,

    Nu aveti de ce sa va simtiti lezati de acest proiect de lege care ar liberaliza profesia de consilier juridic deoarece nu ar fi o noutate in Uniunea Europeana. Va rog sa vedeti pe portalul oficial al U.E, E-Justitie drepturile consilierului juridic din Polonia, o fosta tara comunista; Solicitors din Anglia si Tara Galilor, o tara cu traditie in avocatura mai veche decat a Baroului din Romania.
    Nu inteleg de ce continuati sa doriti „legarea de glie” a activitatii consilierului juridic. Oricum avocatii sunt superiori consilierilor juridici din punct de vedere al pregatirii, motiv pentru care au mai multe drepturi.
    Noul proiect de lege mentine incompatibilitatea intre calitatea de avocat si cea de consilier juridic (art. 10 lit a).
    In plus avocatii au mai multe drepturi decat consilierii juridici prevazute prin lege cum ar fi:
    Dreptul de a asista si reprezenta si persoanele fizice ;
    Dreptul de a stabili temporar sediul social al persoanelor juridice la cabinet;
    Activitati fiduciare.
    C.J. Bogdan Silviu Turcu,OCJR-Colegiul Bucuresti

  8. Casandra RADU spune:

    Doamna consilier juridic Sanda ȘERBAN, deoarece dvs. ați avut inițiativa întâlnirii de 8 Martie la care a achiesat elegant domnul consilier av. Florin RADU (vă așteptăm fără doar și poate!) – eu vă propun să ne lărgim un piculeț sfera, respectiv să o invităm alături de noi și pe doamna consilier juridic Cosmina ALEXANDRU, pe care am avut plăcerea să o cunosc la Judecătoria Sector 1, fiind colegă de dosar (pentru asigurator). Precizez că la acest moment nu i-am transmis invitația dar o voi face în cel mai scurt timp. Ce părere aveți? 🙂

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲