Discuții asupra edictării unei instrucțiuni de către ANRMAP

În Monitorul Oficial al României nr. 645 din 25 august 2015, a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). Conform art. 12 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative[1], H.G. nr. 634/2015 a intrat in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, respectiv la 25 august 2015[2].

De asemenea, în preambulul acestei hotărâri de guvern se arată că este emisă în temeiul art. 5, alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice[3], text de lege conform căruia: „Organizarea, funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi al ANAP se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă„, dispoziție  legislativă adusă la îndeplinire prin edictarea H.G. nr. 634/2015.

Potrivit art. 1, alin. 3 din aceeași O.U.G. nr. 13/2015, „ANRMAP, UCVAP şi compartimentele de verificare a achiziţiilor publice din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice se desfiinţează la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 5 alin. 1„.

Din coroborarea celor de mai sus rezultă faptul că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a fost desființată începând cu data de 25 august 2015.

Ulterior acestei date, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 4 septembrie 2015 a fost publicată Instrucțiunea ANRMAP nr. 1 din 25 august 2015 emisă în aplicarea prevederilor art. 186 şi 190 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, Instructiune emisă și semnată de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Potrivit aceleiași Legi nr. 24/2000, republicată, art. 12, alin. 3, citată anterior, Instrucțiunea în discuție a intrat în vigoare la data de 4 septembrie 2015.

Întrebarea care se naște firesc este, ce forță juridică (mai) are Instrucțiunea în discuție, câtă vreme ANRMAP a fost desființată anterior intrării în vigoare a Instrucțiunii respective, ba mai mult, aceasta din urmă fiind edictată în chiar ziua desființării emitentului? Nu mai vorbim despre faptul că, la data de 25 august 2015, instituția publică responsabilă cu îndeplinirea, la nivel național, a funcției de reglementare, prin care se asigura elaborarea, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice era, conform art. 3, alin. 1, lit. b din H.G. nr. 634/2015, Agenția Națională pentru Achiziții Publice iar nu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

În mod suplimentar, din perspectiva noastră, apreciem că Agentia Nationala pentru Achizitii Publice a fost înființată anterior datei de 25 august 2015 respectiv la 26 mai 2015, această dată fiind reprezentată de momentul intrării în vigoare a art. 1 din O.U.G. nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, ca dată a publicării, în Monitorul Oficial al României, a acestui act normativ de către legiuitorul delegat (potrivit acelorași norme de tehnică legislativă), chiar dacă actul concret de organizare și funcționare a acestei instituții publice a intrat în vigoare ulterior, prin hotărâre de guvern, după cum aminteam, la data de 25 august 2015.

Așadar, se pare că între momentul înființării ANAP (26 mai 2015 conform art. 1 din O.U.G. nr. 13/2015) și momentul desființării ANRMAP (25 august 2015 conform art. 9 din O.U.G. nr. 13/2015) au coexistat, ca fiind în ființă, la nivelul țării noastre, ambele instituții publice menționate mai sus, responsabile cu implementarea politicilor naționale în domeniul achizițiilor publice, aspect care apreciem că ar fi trebuit a fi evitat de către legiuitorul delegat.

Pentru evitarea acestei situații, apreciem că ar fi existat 2 posibilități:
– fie stabilirea ca organizarea și funcționarea ANAP să se realizeze odată cu momentul înființării acestei instituții publice respectiv 26 mai 2015,
– fie stabilirea ca momentul înființării, organizării și funcționării ANAP să fie la data de 25 august 2015.

Din enumerarea celor 2 posibilități menționate anterior și în vederea evitării situației expuse, considerăm că mult mai indicat ar fi fost ca cele 3 momente să coincidă, respectiv momentul înființării cu cel al organizării respectiv al funcționării ANAP.

Chiar și din perspectiva legisticii formale[4], ne apare ca fiind cel puțin ciudat ca titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2015 respectiv ” înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice” să nu aibă corespondent în dezvoltarea conținutului acestui act normativ decât „Înființarea” ANAP deoarece „organizarea şi funcţionarea” acestei instituții publice au rămas să fie reglementate de un alt act normativ, cu o forță juridică inferioară respectiv o hotărâre de guvern. De asemenea, ne punem în situația unui simplu cititor al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2015, care nu este de specialitate juridică și care, citind doar titlul acestui act normativ s-ar fi așteaptat ca în conținutul lui să fie reglementate toate cele 3 „evenimente” menționate respectiv „înființarea”, „organizarea” și „funcționarea” ANAP.

Mai corect a procedat, apreciem noi, legiuitorul, spre exemplu în cazul edictării unor alte acte juridice, care au vizat situații similare, astfel:
– Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România
– Legea nr. 102/2005 înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale ș.a.m.d.

[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
[2] Potrivit textului legal citat, „Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text„.
[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 26 mai 2015.
[4] Legistica formală reprezintă „cercetarea procedeelor, regulilor și formulelor destinate unei redactări corecte și unei mai bune înțelegeri a textelor normative și care încearcă să atingă acest scop prin armonie, claritate și respingerea diferențelor nefondate” – Christian Lambotte, Technique législative et codification: notes et exemples, E. Story-Scientia, Bruxelles, 1988, pag. 10 apud Adrian Băncilă, Elaborarea și sistematizarea actelor normative, publicată la Editura Sitech, Craiova, 2014, pag. 65.
[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015.
[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 9 mai 2005.
[7] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012.
[8] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.038 din 28 decembrie 2006.

Dr. Adrian-Constantin Tatar
Consilier juridic, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, Unitatea Specială de Aviație Iași

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?