Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO. Deciziile din 2015 în care România a recunoscut încălcarea Convenției (II)
28.01.2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

După ce am putut observa că România s-a împăcat (friendly settlement) în 2015 în 155 de cauze, urmează să observăm că tot în 2015 România a reușit să convingă Curtea Europeană a Drepturilor Omului că deși reclamantul nu dorește o împăcare, situația de fapt ar impune ștergerea cauzei de pe rolul Curții prin oferirea unei sume de bani care nici nu mai trebuie acceptată de către justițiabil, și inclusiv atunci când justițiabilul consideră că suma nu este una rezonabilă (e.g. Valentin Florin Niculescu împotriva României, sau Adrian Marcel Stuparu împotriva României, sau Maricica Ioviță împotriva României, sau Vasile Gheorghe Prelipcean împotriva României, sau Marius Dan Gagiu împotriva României, sau Gherghina Dinu împotriva României, sau Ion Moroianu împotriva României, sau Viorel Dumitru Preduț împotriva României, sau Virginia Iancu împotriva României, sau Daniela Barbu împotriva României, sau Anton Gârbacea împotriva României, sau Elena Condea împotriva României, sau Ana Butnariu împotriva României, sau Bela ANTONYA împotriva României, sau Marius Iorga împotriva României, sau Sever Mitrea împotriva României, sau Fernando Eduard Vieru împotriva României, sau Gheorghe și Cherața Granzulea împotriva României).

Astfel, în 2015, România a oferit în mod unilateral suma de 339.332,5 euro într-un număr de 130 de cauze. Mai menționăm că au existat și cauze în care deși România nu a reușit să se împace, și deși a oferit o sumă de bani în mod unilateral, justițiabilul – din cauza inacțiunii sale – a pierdut și acea sumă unilateral oferită, având totodată cauza scoasă de pe lista celor pendinte (e.g. Vasile Mugurel Enciu împotriva României, sau Vasile Tănase împotriva României, sau Al-Barri și alții împotriva României).

Articolul cel mai des confirmat a fi încălcat prin declarație unilaterală a fost tot articolul 6 alin. (1) din Convenție, dreptul la un proces echitabil fiind cel mai recunoscut încălcat drept fundamental în 2015 de către România la CEDO (pentru tabelul celor 130 de cauze, a se vedea aici).

Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Adina Mihalache
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate