ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Motiv de cugetare: proiectul de modificare a Legii Consilierilor Juridici

16.01.2016 | Stanca Ioana GIDRO
Abonare newsletter

În timpul celor câteva zile ce aș fi sperat să fie libere ca și profesia de avocat, și nu „liberale”, am constatat că la 15 decembrie 2015 s-a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 514/2003, în procedură de urgență!! Având în vedere vechile tentative de modificare a acestei legi, ce urmăreau asimilarea corpului consilierilor juridici cu cel al avocaților sau asimilarea activității consilierului juridic cu cea a magistratului, am studiat textul expunerii de motive și al proiectului și am citit unele din comentariile legate de acesta. Mi-au rămas în minte câteva:
– profesie liberală sau liberă?
– societăți ale consilierilor juridici versus contracte de asistență juridică cu instituțiile statale!
– examen schizoid!
– între 1948 și 1989 avocații erau eminamente salariați!
– profesia de consilier juridic este reglementată, deci automat și liberală!

Evident că am găsit multiple răspunsuri. Dacă profesiunea liberală presupune gândire și spirit liberal, ambele profesii sunt liberale (sau ar trebui să fie). Dacă vorbim de profesiune liberă, adică independentă, care se exercită fără imixtiuni de fond și pe cont propriu, atunci clar că doar profesia de avocat este liberă (suntem liber profesioniști și nu liberal profesioniști).

M-am întrebat care ar fi diferența între un contract încheiat cu o posibilă societate de consilieri juridici și cel încheiat cu o societate de avocați? S-ar putea crede că se vrea modificarea legii în sensul delimitării posibilității avocaților de a încheia contracte cu instituțiile statale. Dar atunci ce facem cu textul alin. 2 al art. 4 propus, care se referă și la posibilitatea consilierilor juridici de a activa pentru persoane juridice de drept privat? Apare o discriminare? Se dorește suprapunerea competențelor sau delimitarea lor?

Este mai bine un examen „schizoid” decât accesul liber în orice profesie de interes public.

Avocații nu au fost niciodată salariați!!! Dacă un avocat nu încheia contracte, din lipsă de clienți, nu realiza niciun venit. Avocatura a fost întotdeauna o profesie liberă și liberală (profesie reglementată) după noile standarde legislative europene!

Profesie reglementată înseamnă că pentru a o accesa ai nevoie de o anumită diplomă, de înregistrarea într-un corp profesional, de un examen de primire, etc. Nu toate profesiile reglementate sunt libere (cum ar fi cea de șef electrician maritim! și încă peste o sută de profesii reglementate).

De ce procedură de urgență? Pentru că Senatul trebuie să se pronunțe în 30 de zile și amendamente sunt greu de propus și acceptat. Iată răspunsul și la întrebarea: de ce 15 decembrie?

Pentru că au trecut aproximativ 2 săptămâni de vacanță, care nu cred că se vor scadea din cele 30. Ca motivație se invocă probabil art. 108 lit. d din Regulamentul Senatului, care permite această procedură pentru armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene (nu am aflat care).

Am încercat să găsesc o explicație a urgenței și, mai ales, a necesității modificărilor propuse. Explicația ar fi trebuit să se găsească în expunerea de motive, dar în afară de fraze goale nu am găsit nimic.

Nimic din expunerea de motive nu justifică modificările propuse. Dimpotrivă, argumentele sunt ofensatoare pentru corpul profesional al consilierilor juridici, lăsând să se înțeleagă că aceștia ar lucra la comanda angajatorului, că nu își exprimă liber opinia profesională și nu veghează la respectarea legii.

Am prieteni consilieri juridici de o înaltă probitate și ținută profesională, care nu și-au încălcat niciodată principiile și înțeleg să mă revolt pentru jignirea care le-a fost adusă.

Proiectul a creat și o atmosferă războinică între cele două profesii. Oare nu ar fi fost normală o discuție între profesii la o masă rotundă? Nu era elementară o informare a publicului ?

Se apreciză în EXPUNEREA DE MOTIVE că modificările sunt necesare:
– pentru adaptarea la noile condiții economice, sociale și legislative?? Simplă afirmație, fără nicio explicație.
– se pare că „noile condiții” sunt determinate de adoptarea Deciziei nr. 15 din 21 septembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (mai precis completul competent să judece recursul în interesul legii) pronunțată în dosarul nr. 10/2015, privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348  din Codul penal (art. 281 din vechiul Codul penal), în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat;
– urmare a acestei decizii, au rămas fără posibilitatea de a ”profesa” toți cei care erau înscriși în „tabloul avocaților” din „Baroul Bota” și au fost timp de peste 10 ani la  adăpostul magistraților care soluționau anchetele cu neînceperea urmăririi penale sau, în procese, le pronunțau achitarea pentru lipsa vinovăției (!?);
– proiectul  dorește, pe de o parte, a crea posibilitatea de a se exercita activități specifice profesiei de avocat prin înscrierea într-un corp profesional aparent similar cu cel al avocaților, de către persoanele care au calitatea de consilier juridic prin simpla angajare/numire, alături de cei ce vor deveni consilieri juridici până la intrarea în vigoare a legii;
– pe de o altă parte, „noile condiții” sunt determinate și de rigurozitatea și seriozitatea examenului de admitere în profesia de avocat, care nu mai este așa de permisiv, absolvenții nenumăratelor facultăți de drept private neputând promova, decât în procent foarte mic, un astfel de examen (numit de unii „schizoid”);
– pentru crearea unei legislații coerente și unitare care să recunoască atributele și autoritatea profesională a consilierilor juridici;
– nu se explică de ce ar fi legislația neunitară (există o singură lege și un singur statut!) și nici de ce ar fi incoerentă și ar deveni coerentă dacă se creează un corp profesional similar cu cel al avocaților;
– apare redundant să creezi o structură paralelă (a consilierilor juridici) cu una deja existentă (a avocaților) fără a justifica o astfel de „operă”. Sper ca avizul negativ ce va fi emis de către Consiliul Legislativ referitor la o astfel de reglementare să trezească la realitate pe visători și să demobilizeze pe cei de rea-credință și vădit interesați;
 pentru crearea independenței actelor consilierului juridic. Se explică că activitatea consilierului juridic are rolul de a asigura activitatea în condiții de legalitate și de a preveni încălcările legislației;
– perfect de acord, dar nu acesta a fost rolul consilierului juridic și până acum?
– ce înseamnă „independența actelor”?
– consilierul juridic poate și trebuie să fie „independent în gândire”, pentru că în ceea ce privește raportul juridic ce îl leagă de cel pentru care exercită acte specifice, acesta nu poate fi de ”independență”, întrucât vorbim de un contract de muncă sau de un raport de serviciu la care starea de subordonare angajator-angajat este premisă;
–  pentru clarificarea modului de exercitare a profesiei prin similitudine cu toate celelalte profesii juridice;
– proiectul nu clarifică nimic, dimpotrivă suprapune domeniul de activitate al consilierului juridic peste cel al avocatului sau poate chiar vrea să „rupă” o bucată din activitatea specifică profesiei de avocat, transformându-ne poate chiar în infractori;
pentru asigurarea condițiilor esențiale desfășurării activității profesionale la nivelul maxim al posibilităților sale, asigurându-se independența în exprimare, …;
– nu înțeleg ce înseamnă nivel maxim? Dacă se adoptă legea cei care sunt încadrați în muncă vor deveni mai performanți? Până acum ce impedimente au fost pentru profesarea la nivel maxim? Modificările îi fac mai performanți?
– să înțelegem că până acum nu au avut independență în exprimare?
– au nevoie de societăți comerciale ca să aibă coloană vertebrală?
– cei care vor rămâne cu contract de muncă sau vor fi numiți nu vor avea libertate de exprimare? (asta s-ar deduce logic).

Am încercat să înțeleg esența și scopul modificărilor din TEXTUL PROIECTULUI:

Se înlătură sintagma „ÎN SLUJBA CĂRORA SE AFLĂ” încercându-se a se face o reglementare aproape similară cu cea a profesiei de avocat.

Se creează un amestec între profesia de consilier juridic și cea de avocat, consilierul juridic fiind independent, dar angajat sau numit în funcție????!!!!!

Adăugarea unei noi forme de exercitare a profesiei: „prin societăți comerciale” creează un hibrid ce va genera un monstru, cu două capete diferite și care nu se potrivesc unul cu celălalt. Natura juridică a celor trei forme de exercitare a profesiei este total diferită, primele două presupunând un raport de muncă sau de serviciu, ultima un contract civil de prestări de servicii, fiecare implicând obligații și responsabilități diferite.

SE ÎNCALCĂ ESENȚA ÎNSĂȘI A CELOR DOUĂ PROFESII

Chiar textul art. 10 din Legea nr. 514/2003– ce nu se modifică – spune că profesia de consilier juridic este incompatibilă cu cea de avocat. După cum și art. 5 din Legea nr. 51/1995 spune că profesia de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată. Și atunci cum se împacă modificarea propusă cu crearea unui corp de avocați paralel cu cel existent??

Prin modificarea art. 10, profesia de consilier juridic devine compatibilă cu „orice profesie autorizată sau salarizată în țară sau străinătate”, text înlăturat din conținutul art. 10. Cu alte cuvinte, consilierul juridic poate avea contract de muncă, dar poate fi și asociat într-o societate civilă profesională!

Se încalcă art. 24 alin. 2 din Constituția României – „În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat…”

Care sunt reglementările europene la care se face referire? Se aruncă numai vorbe, fără nimic concret, pentru că nu există nicio reglementare europeană care să spună că această profesie de consilier juridic poate fi și liberală!! Și nu există țară europeană unde să existe două corpuri profesionale cu aceleași activități (cu excepția Poloniei, unde reglementările sunt mult mai clare și accesul în ambele profesii s-a făcut prin examen).

Se urmărește crearea unor activități paralele sau se urmărește „împărțirea” activității între cele două corpuri profesionale? Care este scopul alin. 6 al art. 22, care propune sancționarea ca infracțiune a exercitării vreuneia din activitățile prev. la art. 4 de către orice persoană fizică neînscrisă în Tabloul Consilierilor Juridici. Deci, avocații fiind în marea majoritate persoane fizice, vom deveni infractori, dacă vom angaja orice persoană juridică.

Este inadmisibil a se crea un corp profesional paralel (sau divizat cu cel al avocaților), CEDO pronunțându-se în cauza Bota contra României, încă din 2004, că importanța socială a profesiei de avocat justifică reglementarea națională a unei singure forme de asociere profesională, care să stabilească regulile acestei profesii și deci, în concluzie, dacă nu pot exista două uniuni de avocați, nu pot exista nicio uniune a avocaților și alta a consilierilor juridici, cu aceleași competențe.

Pe de altă parte, unele modificări ar fi benefice, cum sunt cele legate de crearea unei asociații profesionale unice, la nivel național, precum și județean și poate cele legate de examenul de primire în profesie, prevedere ce ar ridica ștacheta profesionalismului. Dar și la aceste propuneri am văzut comentarii provenind de la suporterii profesiei de consilier juridic, motivat de lipsa dorinței de control profesional.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Închei aceste scurte considerații constatând că proiectul de lege comentat are în realitate alte motive pentru care se vrea a fi promovat și încă în procedură de urgență:
– ne aflăm într-un an electoral, atât la nivel  local, cât și general, și orice fel de voturi, adăugate uneia sau alteia dintre taberele ce se vor confrunta, reprezintă un  motiv suficient al reglementării;
iar:
– rațiunea juridică și tehnica de reglementare lipsesc cu desăvârșire.

Ce este cel mai trist este că proiectul este inițiat de un vicepreședinte al UNBR și susținut de mai mulți avocați printre care și doi avocați clujeni.

Dr. Stanca Ioana Gidro
Avocat, Baroul Cluj

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Motiv de cugetare: proiectul de modificare a Legii Consilierilor Juridici”

  1. Silviu Bogdan TURCU spune:

    Stimata doamna avocat doctor Ioana Stanca Gidro,

    Ingrijorarea dvs este total neintemeiata.
    OCJR nu face altceva decat sa obtina o situatie de normalitate pentru exercitarea profesiei de consilier juridic intr-o tara membra a U.E.
    Asa cum de foarte multi ani in Polonia, Anglia si Tara Galilor , meseria de consilier juridic este o profesie liberala, in Romania de ce sa nu se poata? Cate barouri sunt in Marea Britanie?
    Cu tot respectul studiati portalul E-Justitie la rubrica Polonia sau Anglia si o sa constatati ca OCJR nu solicita decat o stare de normalitate pentru exercitarea profesiei de consilier juridic in Romania. Referitor la modalitatea de examinare a OCJR,va aduc aminte, ca pana acum 4-5 ani cine avea doctorat la stat sau particular ori 10 ani vechime intr-o profesie juridica devenea avocat fara examen. La OCJR s-a dat mereu examen. Punctul meu personal de vedere este ca un jurist bun se masoara in numarul proceselor castigate efectiv, contracte in favoarea Statului Roman nu dosare penalela DNA ,un management performant, fler, initiativa, etc. Cine nu le are pe toate acestea nu poate supravietui pe piata serviciilor juridice chiar daca a luat examenul de Barou. Cati avocati nu profeseaza efectiv? Oare de ce?
    Mea culpa (Este punctul meu de vedere nu unul oficial al OCJR.)
    Cu deosebita consideratie,
    C.J Bogdan Turcu Silviu, OCJR, Colegiul Bucuresti

  2. Casandra RADU spune:

    În temeiul art. 30 din Constituția României, permiteți-mi să precizez următoarele:

    La data de 04.01.2016, am exprimat un punct de vedere privind această propunere: https://www.juridice.ro/417931/consilieri-juridici-vs-avocati-avocati-pentru-avocati-si-avocati-in-apararea-consilierilor-juridici.html
    La data de 21.01.2016, actuala propunere a primit aviz favorabil de la Consiliul legislativ – cu nr. 55/21.01.2016 (http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b695&an_cls=2015).
    ATENȚIE – Fostul proiect, din 2010 criticat la acel moment de Iulian URBAN (https://www.juridice.ro/106669/proiect-de-lege-prin-care-consilierii-juridici-care-nu-lucreaza-la-stat-nu-vor-mai-fi-recunoscuti.html) a fost „promovat de acesti parlametari – Senatori şi Deputaţi, [Rădulescu Şerban – senator PD-L; Amet Aledin – deputat UDTTMR (minoritati); Dugulescu Marius Cristinel – deputat PD-L; Giurgiu Mircia – deputat PD-L; Grosaru Mircea – deputat RO.AS.IT (minoritati); Gurzău Adrian – deputat PD-L; Ignat Miron – deputat CRLR (minoritati); Itu Cornel – deputat PSD; Lubanovici Mircea – deputat PD-L; Movilă Petru – deputat PD-L] vine sa aduca o adevarata nebunie care tulbura Justitia romana”, conform aritcolului anterior menționat.
    La o căutare pe web-site-ul Senatului, găsim, înregistrat cu nr. L401/2010, propunerea legislatvă, respinsă de Senat la 19.10.2010 (http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=5fe81308-92bf-4bb6-90a9-4676878ab640).
    ÎN EXPUNEREA DE MOTIVE CE ESTE DISPONIBILĂ LA ADRESA http://WWW.SENAT.RO/LEGIS/LISTA.ASPX?NR_CLS=L401&AN_CLS=2010 SE FACE VORBIRE DESPRE „INDEPENDENȚA TOTALĂ” A CONSILIERULUI JURIDIC IAR ÎN FORMA INIȚIATORULUI PRACTIC ESTE VORBA DESPRE O “CLONARE” A PROFESIEI DE AVOCAT SUB DENUMIREA DE PROFESIE DE CONSILIER JURIDIC DAR CU UN STATUTU SIMILAR CU CEL AL… MAGISTRAȚILOR .
    Struțo-cămila legislativă…
    Este trist când oamenii trebuie să învețe din propriile lor greșeli, în loc să învețe din experiența altora dar și mai trist când nu învață nici măcar din propia lor experiență. A spus cineva – președintele Uruguay-ului, Jose Mujica – o vorbă mare și anume că omul este ca niciun alt animal fiindcă niciun animal nu se lovește în repetate rânduri, de aceeași pietricic (https://www.youtube.com/watch?v=4GX6a2WEA1Q) în documentarul „HUMAN”, ce merită a fi urmărit de cei care conduc statele, de cei care sunt în subordinea lor și de către cei care sunt peste toți și toate.

    Alte link-uri către subiect:
    https://www.juridice.ro/416155/propunere-legislativa-privind-profesia-de-consilier-juridic.html
    https://www.juridice.ro/419038/succinta-critica-a-propunerii-de-modificare-a-legii-consilierilor-juridici.html
    https://www.juridice.ro/420804/pozitia-consilierilor-juridici-cu-privire-la-proiectul-de-modificare-si-completare-a-legii-consilierilor-juridici.html
    https://www.juridice.ro/420467/proiectul-de-lege-pentru-modificarea-legii-nr-5142003-privind-organizarea-si-exercitarea-profesiei-de-consilier-juridic-motiv-de-cugetare.html

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week