BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

Sebastian Bodu: Numărul de asociați. Simulația pluralității

20.01.2016 | Cosmina SIMA
Abonare newsletter

Dr. Sebastian Bodu a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 4/2014 articolul intitulat „Numărul de asociați. Simulația pluralității”.

Pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, problema numărului de asociați este abordată diferit, în funcție de tipul de societate. În cazul societății cu răspundere limitată, numărul maxim de asociați este de 50, cu excepția societăților cu capital majoritar sau integral de stat, unde este nelimitat. Autorul consideră că, în cazul în care acest număr este depășit, legea ar trebui să prevadă că societății i se acordă un termen pentru a deveni societate pe acțiuni, sub sancțiunea dizolvării. Societatea pe acțiuni nu are un număr maxim de asociați permis, dar are un număr minim (de doi), cu excepția acelorași societăți cu capital integral sau majoritar de stat.

Autorul subliniază că în practică se întâlnește adesea situația în care există doi acționari, dintre care unul deține o singură acțiune sau un număr foarte mic de acțiuni, iar celălalt majoritatea capitalului social. În acest caz, primul dintre ei este doar un fel de interpus al celui de-al doilea, contribuind la capitalul social în mod simbolic, pentru a se atinge pragul minim legal pentru constituirea societății. De aici s-ar putea ridica problema unei posibile nulități ca urmare a simulației, în baza art. 1292 C. civ. raportat la art.56 lit.h) din Legea nr. 31/1990 și coroborat cu art. 196 alin. (2) C. civ. Este vorba de o simulație relativă subiectivă, în care asociatul cu numărul mai mic de acțiuni nu își asumă cu adevărat calitatea de asociat. Se face o amplă comparație cu simulația prin împrumutare de nume (prete-nom), unde beneficiul este reprezentat de însăși existența societății.

În prezent, argumentul în favoarea nulității unei societăți astfel constituite este frauda la lege constând în eludarea unei norme privind constituirea, în cazul de față, numărul minim de doi acționari pentru societatea pe acțiuni. Analizând simulația ilicită, se ajunge la concluzia că aceasta are două scopuri: fraudarea intereselor terților și frauda la lege. Însă, în cazul de față, nu interesează fraudarea intereselor terților, deoarece aceștia nu se încred în numărul de asociați, ci în patrimoniul societății și cum este acesta utilizat în afaceri. Pentru scopul de fraudă la lege, ar trebui eludată o normă de ordine publică, ceea ce nu se întâmplă în speță. În plus, simulația din situația de față nu este ascunsă, ci publică, inofensivă la adresa terților. De aceea, autorul concluzionează că nu ar trebui să se pună nici măcar problema unei nulități relative.

Prin urmare, prevederile privind numărul minim de asociați nu își mai găsesc locul în legislația actuală, ele fiind considerate desuete și nelegitime. Se aduce în discuție, ca argument, și A Douăsprezecea Directivă Societară, unde se prevede că societatea poate activa și cu un singur acționar, dacă legislația națională permite acest lucru. În schimb, în Legea nr. 31/1990 se prevede expres că societatea pe acțiuni se dizolvă dacă numărul de acționari a scăzut sub pragul minim legal, iar numărul nu este completat în termen de 9 luni. Așadar, legislația internă nu a preluat principiile referitoare la domeniul în cauză din respectiva directivă.

În concluzie, autorul dorește schimbarea reglementărilor interne, în sensul permisiunii existenței societății cu un singur acționar, căci astfel s-ar înlătura și problema simulațiilor ce se efectuează în practică și, în același timp, s-ar lua măsuri acceptate și chiar încurajate de către A Douăsprezecea Directivă Societară.

Cosmina Sima

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate