JURIDICE SELECTED
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Poziția consilierilor juridici cu privire la proiectul de modificare și completare a Legii Consilierilor Juridici

19.01.2016 | Nicolae Valentin TRUȚAN
Abonare newsletter

Această opinie ce se dorește a fi  o extindere a Expunerii de motive la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, proiect ce conţine modificările şi completările identificate de comunitatea consilierilor juridici în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ existent, racordarea la realităţile sociale ale unei Românii europene şi creării premizelor necesare desfăşurării în bune condiţii a atribuţiei fundamentale a consilierilor juridici de asigurare a apărării drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat.

Profesia de consilier juridic a fost reglementată în perioada 1955-2003 de Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si funcționarea oficiilor juridice, iar din 2003 până în prezent, de Legea nr. 514/2003 – legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Asemănător prevederilor legale în ceea ce priveşte exercitarea altor profesii reglementate,  profesia de consilier juridic trebuie să fie exercitată numai dacă cel în cauză face parte, în mod obligatoriu, dintr-un organism unic de interes public, organizat însă la nivel naţional şi învestit cu putere disciplinară. Scopul unui astfel de organism profesional este acela de reglementare autonomă, de organizare a intrării şi definitivării în profesie, de asigurare a formării profesionale continue şi de reglementare şi supraveghere a exercitării profesiei de consilier juridic.

În acest context, subliniem faptul că trebuie făcută distincţia între asociaţiile profesionale ce au la bază principiile constituţionale ale dreptului de asociere constituite în baza O.G. nr. 26/2000 actualizată şi aceste organisme profesionale constituite în baza legii speciale, legea profesiei respective, organisme cu atribuţii de reglementare autonomă şi de organizare a diverselor profesii.

De altfel, în această materie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului distinge între organismele profesionale, instituţii de drept public, reglementate, ca atare, prin lege – de exemplu Ordinul Naţional al Medicilor din Belgia, Ordinul Arhitecţilor din Franţa, Ordinul Medicilor Chirurgi din Republica Federală Germania sau Ordinul Avocaţilor din Spania (ordine din care o persoană fizică, în mod obligatoriu, trebuie să facă parte spre a putea exercita una din profesiile amintite) – şi asociaţiile profesionale. Aceste organisme profesionale nu au fost calificate ca asociaţii, deci ele nu dau expresie libertăţii de asociere, în înţelesul art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că existenţa unor astfel de „ordine profesionale” nu încalcă prevederile art. 11 din Convenţie dacă, deosebit de apartenenţa obligatorie la acestea, membrii lor au dreptul de a constitui – dacă doresc – şi asociaţii profesionale (ce urmăresc promovarea intereselor membrilor lor, iar nu a unei profesii în general, potrivit art. 9 din Constituţia României, republicată).

Aşadar, modificarea şi completarea Legii nr. 514/2003, în principal prin înființarea organismului profesional al consilierilor juridici unic la nivel național, având atribuţii de reglementare autonomă şi de organizare şi supraveghere a profesiei, ce ar urma, ulterior, să adopte statutul profesiei de consilier juridic raportat la noul cadru legal de exercitare a profesiei de consilier juridic  este temeinic fundamentată, având în vedere interesul social, politica legislativă a statului român privind realizarea unui cadru legislativ echilibrat pentru profesiile juridice, corelarea cu ansamblul reglementărilor interne pe de o parte şi armonizarea legislaţiei naționale cu legislația comunitară şi cu reglementările internaţionale aplicabile.

Proiectul de modificare și completare la Legea nr. 514/2003 are în vedere :
– Armonizarea Legii Profesiei de consilier juridic după standarde legislative din cadrul U.E.;
– Exercitarea Profesiei de consilier juridic în cadrul unui corp profesional unic la nivel național;
– Organizarea intrării și definitivării în Profesia de consilier juridic;
– Organizarea stagiaturii în Profesia de consilier juridic;
– Organizarea Profesiei de consilier juridic în cadrul unui corp profesional unic la nivel național cu prerogative de for disciplinar;

Proiectul amintit, este rodul muncii corpului profesional al consilierilor juridici creat, în 2004, sub denumirea ”Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România” (U.C.C.J.R.), modificată în denumirea actuală ”Ordinul Consilierilor Juridici din România” (O.C. J.R.).

În cadrul Congresului Ordinului Consilierilor Juridici din România, din data de 23, 24, 25 octombrie 2015,  ținut la București, a fost prezentat și aprobat Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 514/2003.

Urmarea a faptului că Președinții celor două Comisii juridice de la Camera Senatului și de la Camera Deputaților și-au însușit conținutul Proiectului, acesta a fost înaintat spre înregistrare la Camera Senatului.

Procedura de înregistrare și dezbatere, este una care vizează parcurgerea tuturor comisiilor de specialitate, a tuturor procedurilor specifice unei inițiative legislative.

* * *

În cele  ce urmează, raportat la faptul că au fost publicate anumite opinii pe care le considerăm eronate, pentru o edificarea corectă a cititorilor și a persoanelor care expun opinii cu privire la consilierii juridici, vom dezbate câteva opinii privitoare la Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 514/2003, opinii care au fost postate pe site-ul JURIDICE.ro .

Punctul de vedere al O.C.J.R. este exprimat de către un corp profesional format din  profesioniști ai dreptului. În acest sens, considerăm că este necesar pentru o bună informare ca acesta să fie redat cu acuratețe și cu mențiuni exacte, fără a lăsa locuri de interpretare, fără a induce cititorului anumite percepții eronate, motiv pentru care, în cele ce urmează, vom edifica pe apelanții site-ului JURIDICE.ro atât cu privire la profesia de consilier juridic, cât și cu privire la Proiectul de modificare și completare a Legii 514/2003.

Cadrul legal de exercitare a profesiei de consilier juridic este Legea nr. 514/2003, Statutul Profesiei și Regulamentele aprobate de către Congresul corpului profesional al consilierilor juridici.
– Decembrie 2003 – apare Legea nr. 514/2003;
– Iunie 2004 – se înființează U.C.C.J.R. – Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România;
– 2010 – este aprobat de către Congresul U.C.C.J.R. – schimbarea denumirii din U.C.C.J.R. în O.C.J.R. (Ordinul Consilierilor Juridici din România).

Precizăm faptul că :
– niciodată O.C.J.R. nu a promovat o inițiativă legislativă privind asimilarea corpului consilierilor juridici cu cel al avocaților;
– de asemenea, niciodată O.C.J.R. nu a promovat proiecte privind asimilarea consilierului juridic cu cea a magistratului;
– înțelegem să ne asumăm responsabilități doar pentru proiecte care poartă girul corpului profesional O.C.J.R.

Prin Proiectul de modificare și completare a legii privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, O.C.J.R. urmărește doar reglementarea exercitării unitare a profesiei de consilier juridic, organizarea profesiei prin intrarea în corpul profesional și definitivarea prin examen scris, organizarea exercitării profesiei de consilier juridic – în concluzie vizează doar profesia de consilier juridic.

La momentul apariției Legii nr. 514/2003, România nu era membră U.E.

Ulterior intrării în U.E., și profesia de consilier juridic preia anumite organizări din U.E. – prima este schimbarea denumirii din U.C.C.J.R. în O.C.J.R., după standarde legislative europene.

În proiectul de modificare și completare a Legii nr. 514/2003 este prevăzut examen pentru intrarea în corpul profesional, cât și pentru definitivare.

În stabilirea rolului și importanței profesiei de consilier juridic, trebuie avut în vedere complexitatea acestei profesii. Amintim faptul că toate Ministerele, Prefecturile, Consiliile Județene, Consiliile locale, Primăriile, Armata, Poliția, I.T.M., O.P.C., I.S.J., O.R.C., A.J.O.F.M., I.C.S. și toate deconcentratele  la care se adaugă foarte multe societăți comerciale, asociații nonprofit, ș.a. P.J. – sunt consiliate, asistate și reprezentate de către consilierii juridici.

Ca urmare, este în mersul firesc al unei profesii juridice să își reglementeze modul de organizare și exercitare al profesiei.

La fel cum și profesia de avocat este reglementată cu organizare și funcționare autonomă (art. 1 alin. (1) – Legea nr. 51/1995 actualizată) și profesia de consilier juridic se dorește a fi o profesie cu organizare și funcționare autonomă, Proiect [art. 3 alin. (1)].

Referitor la modul de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic, precizăm faptul că Toate Colegiile din România membre ale O.C.J.R., și-au adus contribuția la stabilirea cadrului legal al acestei profesii, raportat la standarde legislative europene.

Precizăm faptul că prin Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 514/2003, se dorește o reglementare de actualitate în actualul context, o reglementare ce vizează doar profesia de consilier juridic, fără a face trimiteri la alte corpuri profesionale.

Precizăm faptul că O.C.J.R., nu a avut, nu are și nu dorește să aibă vreo tangență cu Baroul Bota, subscrisa O.C.J.R., având cadru legal distinct și la momentul de față.

De asemenea, atributele profesiei de consilier juridic nu permit consilierului juridic reprezentarea persoanei fizice, astfel încât orice opinie  care face trimitere la o corespondență între cele două corpuri profesionale O.C.J.R. și Baroul Bota este eronată.

Atât în  Legea nr. 514/2003, cât și prezentul proiect de modificare se  prevăd atributele profesiei de consilier juridic ”Consultanță, asistență, reprezentare juridică, vizare și contrasemnare pentru legalitate” pentru persoanele juridice, acestea sunt atribute pe care această profesie le-a exercitat și pe care dorește pe mai departe să le exercite.

Prezentul proiect de lege, se raportează la faptul că Legea nr. 514/2003 este o lege perfectibilă care trebuie să corecteze anumite disfuncționalități apărute după intrarea în vigoare a Legii nr. 514/2003.

În acest sens, amintim faptul că, la nivel național, există o practică neunitară în cadrul multor instituții publice unde se exercită profesia de consilier juridic de către persoane care nu sunt înscrise  în cadrul corpului profesional, aceștia nesusținând examene de definitivare în profesie, aspecte care pun în pericol siguranța juridică a instituției beneficiare.

Textul de lege în vigoare prevede la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, obligația instituțiilor de a opera modificările după noul cadru legal de exercitare a profesiei de consilier juridic, însă niciunde în cuprinsul legii nu sunt prevăzute sancțiuni pentru încălcarea acestor prevederi, aspect care a permis apariția unor disfuncționalități în exercitarea profesiei de consilier juridic.

Tocmai pentru acest motiv, corpul profesional al consilierilor juridici a inițiat acest proiect, pentru o mai bună organizare și funcționare a consilierilor juridici. Pentru ca toți consilierii juridici care au aceeași lege și statut să fie organizați în cadrul unui singur corp profesional, precum sunt organizate toate profesiile juridice.

PROIECTUL RESPECTIV PRIVEȘTE:
– ACELAȘI CORP PROFESIONAL O.C.J.R.;
– ACELEAȘI ATRIBUTE DE EXERCITARE A PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC;
– DIFERENȚA ÎNTRE PROIECTUL DE FAȚĂ ȘI LEGEA ÎN VIGOARE ESTE CĂ CEI CARE EXERCITĂ PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC (cei care sunt angajați pe post de consilier juridic, cei care pledează ca și consilier juridic și care nu sunt înscriși în cadrul corpului profesional vor fi sancționați penal pentru exercitarea fără drept a unei profesii);
– PRIN PROIECTUL DE FAȚĂ EXERCITAREA PROFESIEI ESTE OBLIGATORIE DOAR PRIN ÎNSCRIEREA ÎN CADRUL CORPULUI PROFESIONAL AL COLEGIILOR CONSILIERILOR JURIDICI MEMBRE O.C.J.R.

Pentru buna funcționare a instituției publice, consilierul juridic trebuie să aibă cadrul legal de exercitare a profesiei bine reglementat și acesta trebuie să fie apărat prin propria lege de organizare și funcționare împotriva abuzurilor la care acesta este supus deseori datorită raportului de subordonare.

Exercitarea profesiei de consilier juridic de către persoane care nu sunt înscrise în corpul profesional al consilierilor juridici VIZEAZĂ DOAR PE CONSILIERII JURIDICI CARE DEȚIN ACEASTĂ FUNCȚIE, CARE SUNT ANGAJAȚI PE ACEASTĂ FUNCȚIE, DE CEI CARE PLEDEAZĂ ÎN INSTANȚELE DE JUDECATĂ ÎN ACESTĂ CALITATE.

NICIUNDE ÎN EXPUNEREA DE MOTIVE, ÎN REFERATELE DE SUSȚINERE, ÎN PROIECTUL PROPRIU-ZIS, ÎN DEZBATERILE AVUTE PE MARGINEA PROIECTULUI, NU ESTE VIZAT AVOCATUL.

ÎN PROIECTUL DE MODIFICARE NU SE MENȚIONEAZĂ SOCIETĂȚI COMERCIALE, CI SUNT MENȚIONATE SOCIETĂȚI PROFESIONALE.

În timp ce în celelalte profesii juridice sunt obligatorii maeștrii, în profesia de consilier juridic, stagiatura nu se poate realiza la Ministere, Prefecturi, instituții publice ș.a., societățile profesionale sunt cele care vor avea această sarcină (art. 12 pct. 5 din Proiect).

Prin Proiectul de modificare și completare al legii consilierului juridic nu se încalcă Constituția, consilierul juridic reprezentând doar persoane juridice.

Am expus mai sus o serie de motive care vin în susținerea Proiectului de modificare și completare a Legii nr. 514/2003.

Nicolae Valentin Truțan
Consilier juridic, Președinte al Ordinului Consilierilor Juridici din România

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Poziția consilierilor juridici cu privire la proiectul de modificare și completare a Legii Consilierilor Juridici”

  1. Casandra RADU spune:

    Vor putea societățile profesionale să asigure stagiatura TUTUOR consilierilor juridici?

    Conform art. 12 alin. 5 din propunere, stagiul se efectueaza în cadrul unei societati civile profesionale SAU a entității care are raporturi (n.r. – ce fel de raporturi, muncă, numire în funcție) sub îndrumarea unui consilier juridic definitiv cu vechime minim 5 ani, în ambele cazuri.

  2. Constantin STANCU spune:

    Raportul dintre angajatul consilier juridic si PJ se stabileste prin contractul individual de munca si anexele sale. Nu vad de ce trebuie eu sa merg la domnul de la OCJR sa-mi spuna ca am o diploma de la o facultate. Se vor sefi unii care nu au titluri! Nu am chef sa dau bani la vreo organizatie mastodont care sa stabileasca ea atributiile mele de serviciu. Lasati, baieti, fiti mai modesti, ca va sta mai bine! Faceti-va meseria la locul de munca corect si profesionist si nu incercati voi sa reglati relatia angajatului cu angajatorul. In baza CIM angajatorul are obligatia sa-mi asigure perfectionarea profesionala, asa ca nu vad ce rol al avea OCJR, doar sa incaseze bani! Cine da banii, are dreptul sa aprecieze situatia mea!

  3. Costel RUSU spune:

    Interesante si binevenite precizarile O.C.J.R., le sustin in totalitate.
    Rusu Costel, consilier juridic definitiv, CCJ Neamt

  4. Daniel ȘERBAN spune:

    Oare OCJR are capacitatea de a asigura consilierilor juridici un loc de munca? Daca raspunsul este negativ, atunci sa nu indrazneasca sa pretinda taxe anuale de la amaratii care se chinuie sa-si gaseasca un loc de munca. Presimt ca interesele din spatele OCJR sunt doar financiare, de imbuibare a unora pe spinarea consilierilor juridici. Acestia NU au nevoie de OCJR pentru a-si desfasura activitatea. Din cauza OCJR isi vor pierde locurile de munca numerosi consilieri, nevoiti sa se recalifice in soferi, vanzatori, ambalatori samd.
    Imi amintesc de multiplele tentative de confiscare a ONRC de catre anumiti binevoitori penali. Sper ca aici sa nu fie aceiasi.

  5. Silviu Bogdan TURCU spune:

    Initiativa OCJR promoveaza o stare de normalitate in Romania pentru profesia de consilier juridic.
    O lege asemanatoare cu particularitatile nationale exista de mult timp in Polonia, Anglia si Tara Galilor. (vizitati portalul oficial european E-justitie).
    Doamne ajuta, sa se voteze in forma propusa la Parlament!
    C.J. Bogdan Silviu Turcu OCJR -Colegiul Bucuresti

  6. Constantin STANCU spune:

    Dezbaterea de pe JURIDICE.ro a fost interesantă. Se impun câteva precizări:

    1. Numărul consilierilor juridici se poate stabili exact prin situația sinteză din REVISAL, acolo sunt înregistrare contractele individuale de muncă, se precizează codificarea profesiei. Sunt date statistice, etc.

    2. În ce privește perfecționarea consilierilor juridici, Codul muncii prevede obligația angajatorului să asigure perfecționarea acestora.

    3. OJCR nu poate răspunde în locul consilierului juridic, răspunderea angajatului se asigură în baza contractul individual de muncă, răspunderea este personală.

    4. În cadrul perfecționării la OJCR nu se pot angaja discuții și dezbateri profesionale din domenii stricte. Nu cred că băncile vor putea accepta ca practica lor să fie făcută publică. Ori și în alte dezbateri, lecțiile nu vor putea fi obiective, fiecare va ține la confidențialitatea datelor. Nici avocații nu vorbesc între ei, mai rău decât consilierii juridici. Țin la „secretele” activității lor cu dinții. Suntem într-o societate în care „banii vorbește”. Datele pot fi obținute din situ-rile de specialitate care publică practica instanțelor. Un program juridic bun în format electronic, pune în evidență practica instanțelor, deciziile CCR, ale ICCJ, etc., cu trimiteri relevante. Nu poți activa dacă nu folosești un astfel de program legislativ.

    5. Sistemul de drept românesc stabilește faptul că administratorul sau directorul unei entități răspunde de administrarea acesteia. Nu obligă aceste persoane de conducere să obțină opinia juridică anticipat, pentru a se evita unele acte și fapte care intră în sfera corupției. Conducătorii pot apela la consilier sau la avocat, nu există o răspunderea a lor pentru astfel de decizii care afectează și cheltuielile entității. Aici avem o problemă amplă.

    6. Consilierul are un mare avantaj, fiind prezent la angajator cunoaște multe din organizarea acestuia, din now how-ul acestuia, are acces mai bun la dovezi, la date, cunoaște istoricul entității, multe altele. Are acces la întregul parcurs al unui dosar la instanțe. Un avocat va trebui să se documenteze aprig pentru a afla ”poza de moment” a situației. Puține firme își permit contracte abonament cu avocații, doar cele de la stat, pe criterii politice (vezi cazul Șova), sau cele cu bani mulți, care se protejează în acest fel, datele către avocat sunt cenzurate. Etc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week