Monica Ionaș-Sălăgean: Reflectarea principiilor guvernanței corporatiste în legislația societară
26.01.2016 | Cosmina SIMA
Dr. Monica Ionaș-Sălăgean a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 12/2014 articolul intitulat „Reflectarea principiilor guvernanței corporatiste în legislația societară”.
În cadrul acestui articol, autoarea caută să analizeze sintetic modalitatea în care principiile guvernanței corporatiste au influențat legislația societară. Aceasta se axează pe reglementările în materia societăților pe acțiuni, deoarece modul de desfășurare a activității acestora este perfect compatibil cu asemenea principii. Regulile guvernării corporatiste privesc responsabilitățile administratorilor, drepturile acționarilor și protejarea lor, aspecte referitoarea la persoanele interesate în guvernarea societății (stakeholders), accesul la informații și transparența acestora. Prin modificările aduse Legii nr. 31/1990 de către Legea nr. 441/2006, cea dintâi a fost armonizată cu aceste principii, în scopul dezvoltării și consolidării mediului de afaceri.
Principiul separației puterilor în administrarea societății pe acțiuni este regula de bază în organizarea structurilor ce asigură administrarea societății (supraveghere, control, conducere efectivă, reprezentare), potrivit oricăruia dintre cele două sisteme, unitar sau dualist. În cazul sistemului unitar, consiliul de administrație este acela care cumulează toate cele patru atribuții, dar el poate, de asemenea, delega conducerea și reprezentarea unuia sau unor directori, producându-se astfel separarea acestor patru portofolii. În schimb, în sistemul dualist are loc ope legis o separare a puterilor între cele două structuri specifice lui, consiliul de supraveghere și directoratul. Consiliul de supraveghere exercită controlul și supravegherea, directoratul conduce efectiv și îndeplinește funcția de reprezentare.
Principiul separației puterilor se mai asigură și prin independența societară, în sensul în care administratorii și membri consiliului de supraveghere trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru exercitarea funcției respective (spre exemplu, administratorul să nu fie sau să nu fi fost salariat al societății în ultimii 5 ani, să nu fie acționar semnificativ al societății etc.). Totuși, pentru a fi eficiente mecanismele de conducere, regulile stabilite trebuie respectate mai ales în privința structurilor. Referitor la respectarea criteriilor de selecție a conducătorilor din categoria celor care au un statut independent față de societate, acest aspect este mai puțin transparent.
Alte două principii mai sunt relevante pentru legislația românească, însă prevederile legale ce le vizează nu sunt deloc numeroase. Principiul protecției acționarilor minoritari în societatea pe acțiuni vizează asigurarea unui tratament nediscriminatoriu deținătorilor de acțiuni, conferind acționarilor minoritari vocația de a participa la viața socială în mod efectiv și oferind eficiență intervențiilor acestora. Principiul accesului la informații în condiții de transparență se concretizează în reglementări ce țin de obligația publicării hotărârilor AGA, punerii la dispoziția acționarilor a materialelor adunării generale, întocmirii unor rapoarte independente de evaluare în situația unor modificări importante ale actului constitutiv.
Concluzionând, autoarea analizează aplicarea principiilor guvernanței corporatiste, adaptarea Legii nr. 31/1990 la aceste principii. Scopul lor este acela de a asigura responsabilitatea societăților comerciale atât față de proprii acționari, cât și față de publicul larg, public care aduce beneficii prin încrederea ce o acordă respectivelor societăți.
