Mihaela Mazilu-Babel
17 februarie 2017: Curtea declară:
Articolul 13 secțiunea A alineatul (1) litera (n) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, care prevede scutirea „anumitor prestări de servicii culturale”, trebuie interpretat în sensul că nu dispune de efect direct, astfel încât, în lipsă de transpunere, această dispoziție nu poate fi invocată direct de un organism de drept public sau de un alt organism cultural recunoscut de statul membru în cauză, care furnizează prestări de servicii culturale.
***
28 ianuarie 2016: Judecătorul britanic se întreabă cu privire la consecințele absenței unei legislații de transpunere (C-592/15 British Film Institute)
Situația de fapt:
1. fiscalitate, taxă pe valoare adăugată;
2. absența legislației interne de transpunere;
3. directiva a șasea TVA;
4. sintagma „anumite servicii culturale”;
5. posibilitatea ca dispozițiile dintr-o directivă să fie sunt suficient de clare și precise pentru a avea efect direct astfel încât prestarea acelor servicii culturale de către organismele de drept public sau de către alte organisme culturale recunoscute, cum ar fi prestarea efectuată de intimat în speță, să facă obiectul scutirii TVA;
6. posibilitatea ca respectivele dispoziții directivale să acorde statelor membre o marjă de apreciere în ceea ce priveşte aplicarea lor prin intermediul legislației de transpunere și aflarea întinderii concrete a unei astfel de marje
Dispoziții incidente: articolul 13 secțiunea A alineatul (1) litera (n) din A șasea directivă și/sau articolul 132 alineatul (1) litera (n) din Directiva principală TVA (2006/112/CE):
Articolul 13 secțiunea A alineatul (1) litera (n) din A șasea directivă (extras) (nu există o versiune oficială tradusă în limba română)
Scutiri pe teritoriul țării
A. Scutirea anumitor activități de interes public
(1) Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, statele membre scutesc, în anumite condiții pe care le stabilesc în scopul asigurării aplicării corecte şi directe a unor asemenea scutiri şi al prevenirii oricăror posibile cazuri de evaziune, fraudă sau abuz, următoarele:
(n) anumite servicii culturale şi bunuri strâns legate de acestea furnizate de către organisme de drept public sau de către alte organisme culturale recunoscute de statul membru în cauză;
Articolul 132 din Directiva 2006/112/CE
(1) Statele membre scutesc următoarele tranzacții:
(n) prestarea anumitor servicii culturale, precum și livrarea de bunuri strâns legate de acestea, de către organisme de drept public sau de alte organisme culturale recunoscute de statul membru în cauză;
Pertinența pentru România: considerăm că dispozițiile de drept UE cerute a fi interpretate de Curtea de Justiție au fost transpuse în România prin articolul 292 alineatul 1 litera (m) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 41/2015, Ordonanța de urgență nr. 57/2015, Ordonanța de urgență nr. 50/2015 și prin Legea nr. 358/2015.
Articolul 292 (extras)
Scutiri pentru anumite activităţi de interes general şi scutiri pentru alte activităţi
(1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:
m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii;
Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova
Adina Mihalache
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Aflaţi mai mult despre Adina Mihalache, Directiva 2006/112/CE, efect direct, lipsă transpunere, marja de apreciere, Mihaela Mazilu-Babel, servicii culturale, TVA
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Avocatul general propune:
„1) Articolul 13 secțiunea A alineatul (1) litera (d) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992, trebuie interpretat în sensul că noțiunea «prestarea anumitor servicii culturale» lasă statelor membre sarcina de a determina prestările de servicii culturale care pot face obiectul unei scutiri de taxa pe valoarea adăugată.
Revine instanței naționale sarcina de a determina în special, ținând seama de conținutul prestărilor de servicii în cauză, dacă excluderea beneficiului scutirii de taxa pe valoarea adăugată în cazul pârâtului din litigiul principal respectă principiul neutralității fiscale și, mai ales, dacă aceasta conduce sau nu conduce la o încălcare a principiului egalității de tratament în raport cu alți operatori care efectuează aceleași prestări în situații comparabile și care se bucură de scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru aceste prestări.
2) Articolul 13 secțiunea A alineatul (1) litera (n) din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/77, nu poate fi invocat în mod direct de o persoană impozabilă în fața instanței naționale atunci când statul membru în cauză nu a transpus directiva menționată în dreptul național în termen.