Întrebare preliminară cu privire la sintagma „un singur stat membru” în contextul unui nou regim fiscal. UPDATE: concluzii
20 ianuarie 2017 | Mihaela MAZILU-BABEL
20 ianuarie 2017: Avocatul general propune Curții următoarea soluție:
„Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Gibraltarul trebuie considerate un singur stat membru în vederea aplicării articolului 56 TFUE.”
***
29 ianuarie 2016: Judecătorul britanic se întreabă cu privire la sintagma „un singur stat membru” și un nou regim fiscal (C-591/15 The Gibraltar Betting and Gaming Association Limited și The Queen)
Situația de fapt:
1. libera prestare a serviciilor;
2. relația constituțională dintre Gibralatar și Marea Britanie;
3. posibilitatea ca Gibraltar și Regatul Unit să fie considerate ca făcând parte dintr-un singur stat membru în sensul dreptului Uniunii și astfel articolul 56 TFUE nu se aplică decât în măsura în care se poate aplica în cazul unei măsuri interne;
4. posibilitatea ca Gibraltar să aibă totuși statutul constituțional de teritoriu separat de Regatul Unit în cadrul Uniunii, astfel că furnizarea de servicii între Gibraltar și Regatul Unit să fie considerată ca fiind un schimb comercial în interiorul Uniunii;
5. varianta a treia, respectiv posibilitatea ca Gibraltarul să fie tratat ca un stat sau un teritoriu terț, efectul fiind acela că dreptul Uniunii nu este aplicabil în cazul schimburilor comerciale dintre cele două decât în împrejurările în care dreptul Uniunii produce efecte între un stat membru și un stat terț;
6. varianta a patra, respectiv posibilitatea ca raportul constituțional dintre Gibraltar și Regatul Unit să fie tratat în alt mod în sensul articolului 56 TFUE;
7. măsuri naționale de impozitare;
8. noul regim fiscal și posibilitatea ca acest regim să constituie o restricție privind dreptul la libera circulație a serviciilor;
9. posibilitatea ca noile obiective pe care noul regim fiscal le urmăresc să poată justifica restricția privind dreptul la libera circulație a serviciilor.
Dispoziții incidente: articolele 56 și 355 alineatul (3) TFUE
Articolul 56
(ex-articolul 49 TCE)
În conformitate cu dispozițiile ce urmează, sunt interzise restricțiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor.
Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot extinde beneficiul dispozițiilor prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanți ai unui stat terț și sunt stabiliți în cadrul Uniunii.
Articolul 355
(ex-articolul 299 alineatul (2) primul paragraf și alineatele (3)-(6) TCE)
Pe lângă dispozițiile articolului 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu privire la domeniul de aplicare teritorială a tratatelor, se aplică următoarele dispoziții:
(1) Dispozițiile tratatelor se aplică în Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Reunion, Saint-Barthelemy, Saint-Martin și insulelor Azore, Madeira și Canare, în conformitate cu dispozițiile articolului 349.
(2) Țările și teritoriile de peste mări, a căror listă figurează în anexa II, fac obiectul unui regim special de asociere definit în partea a patra.
Tratatele nu se aplică țărilor și teritoriilor care au relații speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și nu figurează în lista menționată.
(3) Dispozițiile tratatelor se aplică teritoriilor europene ale căror relații externe sunt asumate de către un stat membru.
(4) Dispozițiile tratatelor se aplică insulelor Åland în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Protocolul nr. 2 la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei.
(5) Prin derogare de la articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană și de la alineatele (1)-(4) din prezentul articol:
(a) tratatele nu se aplică insulelor Ferøe;
(b) tratatele se aplică zonelor de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru, Akrotiri și Dhekelia, numai în măsura necesară asigurării aplicării regimului prevăzut de protocol cu privire la zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Cipru anexat la Actul privind condițiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și în conformitate cu prevederile respectivului protocol;
(c) dispozițiile tratatelor se aplică insulelor Anglo-Normande și insulei Man numai în măsura necesară pentru a se asigura aplicarea regimului prevăzut pentru aceste insule prin Tratatul privind aderarea de noi state membre la Comunitatea Economică Europeană și la Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, semnat la 22 ianuarie 1972.
(6) Consiliul European, la inițiativa statului membru în cauză, poate adopta o decizie de modificare a statutului în raport cu Uniunea al unei țări sau teritoriu danez, francez sau olandez prevăzut la alineatele (1) și (2). Consiliul European hotărăște în unanimitate, după consultarea Comisiei.
Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro