Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 

Bazil Oglindă: Extinderea clauzei de arbitraj la terții nesemnatari ai convenției arbitrale în condițiile doctrinei grupului de societăți
05.02.2016 | Cosmina SIMA

Secţiuni: Arbitraj, Corporate, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Av. dr. Bazil Oglindă a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 10/2015 articolul intitulat ”Extinderea clauzei de arbitraj la terții nesemnatari ai convenției arbitrale în condițiile doctrinei grupului de societăți”.

În prima parte a demersului său, autorul analizează extinderea clauzei de arbitraj la terții nesemnatari în doctrina și jurisprudența străine. În dreptul francez, doctrina „grupului de societăți” permite ca un non-semnatar al convenției arbitrale să ia parte la arbitraj fie ca reclamant, fie ca pârât, însă este obligatoriu să fie respectate următoarele condiții: non-semnatarul convenției să aibă legătură cu încheierea, executarea sau încetarea contractului care conține clauza arbitrală; a fost intenția comună a părților ca non-semnatarul să fie ținut de contract și de clauza de arbitraj din acesta. Se aduce exemplu, printre altele, o speță soluționată sub jurisdicția Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris, fiind vorba de două companii din grupul Dow Chemical, care au încheiat contracte ce conțineau clauze arbitrale cu mai multe companii ce ulterior au fost preluate de către Isover-Saint-Gobain. La apariția conflictului, au declanșat procedurile nu doar cele două companii, ci și societatea-mamă și o altă filială. Participarea la tranzacțiile comerciale pe care le genera contractul a fost suficientă pentru a deduce intenția comună a părților ca non-semnatarul să se prevaleze de clauza de arbitraj.

Pe de altă parte, în Anglia nu este acceptată „doctrina grupului de societăți”, în decizia din cazul Peterson Farms stabilindu-se că „atunci când un acord de arbitraj, sau contractul în care e inclus, intră sub incidenţa dreptului englez […] un tribunal arbitral ICC nu are competenţa de a aplica «doctrina grupului de societăţi»”. Totuși, UNCITRAL Working group on Arbitration statuează că aplicarea doctrinei necesită probarea faptului că terțul este parte dintr-un grup de societăți care constituie o realitate economică unică; faptul că terțul a jucat un rol activ în încheierea și executarea contractului; faptul că acea clauză arbitrală reflectă intenția comună a tuturor părților implicate în procedură. S-a stabilit că este necesar ca societatea semnatară să exercite un anumit control asupra terțului non-semnatar. S-a ajuns la concluzia că instanțele franceze sunt mai flexibile, acestea stabilind validitatea clauzelor de arbitraj care nu intră sub incidența dreptului național al niciunui stat doar prin prisma voinței părților și a uzanțelor.

În a doua parte a articolului, autorul prezintă aplicații în jurisprudența arbitrală română ale doctrinei și jurisprudenței extinderii clauzei de arbitraj față de terții nesemnatari. Jurisprudența arbitrală română a preluat argumente numeroase din doctrina și jurisprudența franceză, precum și din cea elvețiană. Se dau mai multe exemple, printre care și o speță în care efectele clauzei compromisorii se extind asupra părților direct implicate în executarea contractului, din moment ce din activitatea și situația lor se prezumă că aveau cunoștință de existența clauzei. În doctrina elvețiană se statuează că rolul pe care o parte l-a jucat în negocierea și executarea contractului justifică extinderea convenției arbitrale de către instanța arbitrală sau statală și la terțe părți, pentru că o implicare substanțială poate echivala cu un consimțământ. În speța internă, terțul nesemnatar s-a implicat decisiv în organizarea modului de plată a prețului restant de către pârâtele I și II, membre ale terțului.

Către finele articolului, autorul prezintă pasaje relevante dintr-o încheiere interlocutorie a unei spețe recente aflate pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Se evidențiază că era necesar a fi îndeplinite două condiții pentru extinderea clauzei compromisorii: să existe mai multe subiecte de drept independente juridic, dar interdependente economic; să fie încheiat un singur contract care să aibă natura juridică a unui contract translativ de proprietate; contractul să fie semnat numai de către unele din subiectele independente juridic. Însă în litigiul de față este incidentă și instituția grupului de contracte, a cărui specificitate constă în aplicarea încrucișată a clauzei compromisorii în temeiul grupului de contracte încheiate.

În concluzie, doctrina grupului de societăți reprezintă pentru dreptul continental, în special, o tendință modernă și naturală. Autorul susține faptul că există și în România premisele necesare ca, în anumite condiții clar determinate, tribunalele arbitrale să admită extinderea, iar instanțele judecătorești să o valideze prin respingerea unor eventuale acțiuni în anulare.

Cosmina Sima

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti