Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Legea nr. 18/1991. Condiţionarea recunoaşterii efectului exproprierii de înscrierea în Cartea Funciară. Neconstituționalitate
03.02.2016 | Corina CIOROABĂ

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 71 din data de 1 februarie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 748/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (12) şi (14) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar al Judecătoriei Haţeg – Secţia civilă și vizează dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, precum şi ale art. 2 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), (12) şi (14) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:
– Art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991:
„Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.”
– Art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2000:
„(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.
(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nicio altă confirmare.”
– Art. 24 (1), (12) şi (14) din Legea nr. 1/2000:
„(1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avută în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după caz, moştenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.
(…)
(12) Terenurile din ariile naturale protejate, constituite şi declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unităţi- sursă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante-mamă pentru producţia de butaşi, înscrise în catalogul naţional al materialelor de bază, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, cu obligaţia de a le păstra destinaţia şi de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondul forestier proprietate de stat.
(…)
(14) În cazul în care pe vechiul amplasament se află păduri încadrate în grupa I funcţională conform prevederilor Legii nr. 26 1996 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie să respecte destinaţia acestora şi să permită lucrările de intervenţie necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat în apropierea vechiului amplasament.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, lege preconstituţională, stabilesc două condiţii cumulative ce trebuie întrunite pentru ca terenurile, parte a fondului funciar al României, să facă obiectul proprietăţii statului, respectiv să fi intrat în patrimoniul statului în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi să fi fost înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.

Curtea reţine că, până la 1 ianuarie 1990, dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere nu era supusă condiţiei înscrierii în cartea funciară şi, practic, în privinţa acestui mod de dobândire a proprietăţii, cea de-a doua condiţie cuprinsă în textul analizat nu poate fi acceptată, întrucât Legea nr. 18/1991 nu poate impune o atare condiţie cu privire la bunurile deja aflate în proprietatea statului.

Or, Curtea reţine că nerecunoaşterea efectelor exproprierii realizate, respectiv dobândirea dreptului de proprietate a statului asupra terenurilor în cauză, echivalează cu încălcarea art. 136 alin. (2) din Constituţie. Aşadar, prin condiţionarea recunoaşterii efectului exproprierii de înregistrarea acesteia în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general se încalcă art. 136 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale”.

De asemenea, Curtea reţine şi încălcarea art. 126 alin. (2) din Constituţie, în sensul că legea nu poate limita competenţa instanţelor judecătoreşti, şi anume a plenitudinii lor de jurisdicţie cu privire la stabilirea titularului dreptului de proprietate, într-un mod care să nesocotească esenţa exproprierii realizate, şi, pe cale de consecinţă, să conducă la încălcarea prevederilor Constituției, în speţă, a dreptului de proprietate al statului astfel cum acesta este prevăzut la art. 136 alin. (2) din Constituţie.

Ca urmare a celor menționate mai sus, pentru a da eficienţă efectelor produse prin expropriere, aşadar, pentru a da posibilitatea instanţelor judecătoreşti să stabilească titularul dreptului de proprietate, Curtea constată că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care nu condiţionează dobândirea dreptului de proprietate publică prin expropriere de înscrierea acesteia în cartea funciară. În acest context, Curtea reţine că, în temeiul acestei soluţii, statul român va putea proba în contra menţiunilor cuprinse în cartea funciară dreptul său de proprietate dobândit prin expropriere, iar instanţa judecătorească va avea competenţa de a stabili titularul dreptului de proprietate.

Examinând constituționalitatea prevederilor art. 2 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), (12) şi (14) din Legea nr. 1/2000, precum şi jurisprudenţa sa cu privire la acestea, Curtea constată că reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu destinaţie forestieră pe vechile amplasamente este o soluţie legislativă conformă cu art. 44 din Constituţie.

Autorul excepţiei contestă constituţionalitatea dispoziţiilor legale care permit reconstituirea dreptului de proprietate privată în ariile naturale protejate, considerând că în privinţa terenurilor aflate în asemenea zone trebuie să opereze o interdicţie generală în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate privată.

Curtea reţine că opţiunea legiuitorului de a se reconstitui dreptul de proprietate privată asupra unor asemenea terenuri este posibilă, deoarece există o procedură legală în temeiul căreia ele pot fi trecute din proprietatea publică în cea privată a statului, neafectându-se, astfel, caracterul insesizabil al proprietăţii publice.

Având în vedere că stabilirea respectării competenţei şi a procedurii de dezafectare a terenurilor din domeniul public şi de trecere a acestora în domeniul privat reprezintă o chestiune de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti, Curtea nu poate cenzura astfel de critici, întrucât, dacă ar proceda ca atare, ar săvârşi o imixtiune în atribuţiile autorităţii judecătoreşti. De aceea, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), (12) şi (14) apare ca fiind inadmisibilă, soluţionarea sa excedând competenţei Curţii Constituţionale.

Cu privire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, Curtea reţine că acesta face referire la titlurile de proprietate emise anterior intrării în vigoare a legii, fiind edictat în vederea asigurării respectării stabilităţii raporturilor juridice în materia proprietăţii. Întrucât titlurile de proprietate contestate în cauza dedusă judecății au fost emise în anul 2006, Curtea reține cî dispoziţia legală criticată apare ca neavând legătură cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care, Curtea respinge ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000.

În principal, pentru considerentele expuse mai sus, cu majoritate de voturi, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care nu condiţionează dobândirea dreptului de proprietate publică prin expropriere, de înscrierea acesteia în cartea funciară.

Corina Cioroabă


Aflaţi mai mult despre , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.