Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
2 comentarii

Asistarea martorilor de către avocat în cadrul procedurilor penale


3 februarie 2016 | Radu-Bogdan CĂLIN

UNBR Caut avocat
JURIDICE gratuit pentru studenti

Secţiuni: Drept penal, SELECTED, Studii

Consider că este un subiect de actualitate, întrucât practica judiciară nu este una constantă, dispozițiile legale care reglementează acest drept lăsând loc interpretărilor.

În prezent, există o practică a avocaților, care pentru a fi siguri că li se va permite prezența în momentul audierii martorului pe care vor să îl asiste, în cauzele în care există suspect sau inculpat, încheie un contract de asistență judiciară cu acesta și apoi solicită să asiste la efectuarea actelor de urmărire penală, inclusiv la audierea martorului. Această practică a evoluat în acest sens, deoarece nu se permite o exercitare efectivă a dreptului martorului de a fi asistat de avocat, considerându-se că acesta beneficiază de alte drepturi și garanții de natură să-i asigure dreptul la un proces echitabil, în eventualitatea în care se va formula o acuzație penală împotriva sa.

Cu titlu preliminar consider că este necesar să lămurim ce înseamnă noţiunea de „martor” și rolul pe care îl are acesta în cadrul procedurilor penale. Martorul, care este inclus în categoria subiecților procesuali, poate fi orice persoană, care are cunoștință de fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe în procesul penal. Astfel, se poate concluziona că faptuitorul, până la dobândirea calității de suspect sau inculpat, poate fi audiat în calitate de martor, beneficiind de toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru acesta.

Consider că dreptul martorului de a fi asistat de avocat își are sediul materiei în art. 31 din Codul de procedură penală, care oferă acest drept subiecților procesuali, în categoria cărora intră și martorul.

Se poate susține că există o neconcordanță între dispozițiile din Codul de Procedură Penală, respectiv între dispozițiile art. 31 (Avocatul asistă sau reprezintă pățile ori subiecții procesuali în condițiile legiiși art. 88 (Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în condițiile legii). Opinez că este o aparentă neconcordanță, deoarece art. 88 nu interzice sau limitează dreptul subiecților procesuali (în categoria cărora intră și martorul) la asistență din partea avocatului, cele două articole se completează și trebuie să fie interpretate prin coroborare, lărgind sfera persoanelor care pot fi asistate de avocat la: subiecți procesuali, subiecți procesuali principali și părți.

Chiar dacă ar exista o eventuală contradicție între cele două articole, consider că voința reală a legiuitorului ar fi exprimată de dispozițiile art. 31 din Codul de Procedură Penală, deoarece în timp ce art. 81 și-a păstrat forma neschimbată, astfel cum a fost reglementat de Legea nr. 135/2010 (Codul de Procedură Penală), art. 31 a fost modificat prin art. 102 pct. 18 din Legea nr. 255/2013, reprezentând o dispoziție legală mai nouă. Conform principiului de drept ”lex posteriori derogat priori”[1], care este folosit să rezolve neconcordanțele legislative cu ajutorul criteriului cronologic, în caz de contradicție între două dispoziții legale, prevalează cea care este publicată ulterior. Opinez că acest principiu își găsește aplicabilitatea și în cazul în care se consideră că există o contradicție între art. 31 și 88 din Codul de Procedură Penală.

În plus, sintagma din cadrul ambelor articole ”în condițiile legii” indică faptul că acesta se completează și cu alte dispoziții legale, inclusiv dispoziții cuprinse în Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Subliniez că sintagma ”în condițiile legii” este radical diferită de sintagma ”în condițiile prezentei legi” care ar presupune faptul că acest drept ar trebui reglementat explicit numai în Codul de Procedură Penală.

Art. 2 alin. 3 din Legea nr. 51/1995  reglementează dreptul avocatului de a  asista şi reprezenta persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie. În această categorie a persoanelor fizice  intră și martorul, iar dreptul avocatului de a îl reprezenta implică și un drept corelativ al martorului de a beneficia de asistența acestuia, în cadrul procedurilor penale.

Asistența judiciară în cazul acesta ar consta tocmai în garantarea efectivității drepturilor martorilor, în special a dreptului de a nu se autoincrimina. Este important a se face distincția între un eventual drept al martorului de a păstra tăcerea și dreptul de a nu se autoincrimina. Într-o opinie[2], la care raliez, interesul legal este de a se administra toate probele disponibile pentru aflarea adevărului, urmând ca dreptul martorului de a nu se acuza să fie salvgardat într-o alta modalitate procesuală decât prin dreptul la tăcere. Se poate susține că există garanții, deoarece declarația dată de un martor care a dobândit calitatea de suspect sau inculpat, nu poate fi folosită împotriva sa. Interdicția de a folosi declarațiile martorului devenit suspect/inculpat împotriva sa, implică pe lângă faptul că acele declarații nu pot fi folosite ca mijloc de probă și interdicția de a obține probe derivate din acea declarație, care să fie ulterior folosite împotriva sa, probe care însă vor putea fi folosite împotriva celorlalți participanți.

Dreptul martorului de a nu se autoincrimina este lipsit de multe ori de substanță, deoarece declarațiile, chiar dacă nu vor fi folosite ca probă împotriva martorului devenit suspect/inculpat, vor fi folosite faptic împotriva acestuia pentru a obține alte probe derivate și pentru a contura situația de fapt învederată de acesta în cadrul primei audieri.

În concluzie, pentru a i se garanta exercitarea efectivă a drepturilor, mai ales a dreptului de a nu se autoincrimina, consider că este necesar să i se permită martorului să fie asistat de avocat în cadrul procedurilor penale.


[1]. Encyclopaedic Dictionary of International Law (3 ed.), Online Editon Edited by John P. Grant and J. Craig Barker, Oxford University Press, p. 134.
[2]. Teodor-Viorel Gheorghe în N. Volonciu, Noul cod de procedură penală comentat, Ed. Hamangiu 2014, p. 278.


Radu-Bogdan Călin
Auditor de justiție

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică