Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Jurisprudenţă inedită CITR (7). Pe ce sume avem voie să imputăm onorariul procentual în insolvenţă?


4 februarie 2016 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

UNBR Caut avocat
JURIDICE gratuit pentru studenti

Secţiuni: Insolvență, SELECTED, Studii

Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. PREMISĂ
Chestiunea individualizării sumelor asupra cărora se aplică onorariul procentual cuvenit practicianului în insolvenţă naşte în continuare dispute.

Paleta colorată de formulări în care este acesta stabilit (onorariu de succes de x %, onorariu procentual de x % din orice încasări, onorariu de x % din recuperări de creanţe, onorariu de x % din sumele distribuite, onorariul de x % din valorificări de active) duce la interpretări diferite din partea participanţilor la procedură.

Semantica unor cuvinte aparent banale precum „succes”, „recuperare de creanţe”, „orice încasare”, „distribuiri de creanţe” naşte întrebări complicate. Cota procentuală poate fi aplicată asupra oricăror încasări ale debitoarei din activitatea curentă? Ce înţelegem printr-o recuperare de creanţe? Doar demersurile judiciare de recuperare iniţiate de practician sau orice plată, indiferent dacă a fost benevolă sau forţată? Dar onorariul procentual din distribuirile efectuate creditorilor? Sunt vizaţi strict creditorii înscrişi la masa credală sau orice creditori ai debitoarei (cum ar fi statul pentru cota TVA aferentă preţului încasat)?

De cele mai multe ori este chemat judecătorul sindic să tranşeze diferendul.

În cele ce urmează, vom prezenta o decizie a unei Curţi de Apel, care chiar dacă lămureşte expres doar unele dintre aceste chestiuni, prezintă un punct de plecare pentru clarificarea tuturor.

B. STAREA DE FAPT
Prin hotărârea Adunării Creditorilor a fost stabilit pentru lichidator un onorariu de succes de „X % din sumele distribuite în urma valorificării activelor libere de sarcini”.

În procedura de faliment, s-a procedat la vânzarea unor astfel de bunuri, astfel că a fost întocmit un raport asupra fondurilor în temeiul art. 122 din Legea nr. 85/2006 şi un plan de distribuire.

Lichidatorul a procedat la imputarea onorariului de succes asupra oricărei plăţi efectuate în temeiul lichidităţilor încasate, echivalându-le cu sume distribuite (cheltuieli curente, taxe aferente vânzărilor, cheltuieli de conservare, etc.)

Un creditor a formulat contestaţie la raportul asupra fondurilor, argumentând că imputarea trebuia să se facă strict pe sumele distribuite creditorilor înscrişi la masa credală.

Contestaţia a fost respinsă atât de Tribunal, cât şi de Curtea de Apel.

Decizia poate fi consultată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 22521/18.12.2014, p. 14 – 16.

Am selectat în cele ce urmează argumentele contra ale contestatorului, argumentele pro ale instanţelor şi am finalizat cu poziţia CITR.

C. ARGUMENTE POTRIVIT CĂRORA ONORARIUL NU SE IMPUTĂ ASUPRA ORICĂROR DISTRIBUIRI
1. Suma asupra căreia s-a calculat procentul de X % intră în fapt la categoria cheltuielilor de procedură (comisioane bancare, cheltuieli poştale, cheltuieli transport, consumabile), lichidatorul încadrându-le în art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006[1] şi nu în categoria sumelor distribuite în urma valorificării activelor libere de sarcini.
2. Imputarea onorariului de succes trebuia să se facă strict pe sumele distribuite creditorilor înscrişi la masa credală şi nu pe oricare sume achitate în procedură.
3. În baza de calcul la care se aplică procentul stabilit cu titlu de onorariu de succes nu trebuie să intre valoarea distribuirilor efectuate cu titlu de cheltuieli de procedură ori sumele achitate cu titlu de cheltuieli aferente operaţiunilor de conservare şi administrare a bunurilor din averea debitoarei.

D. ARGUMENTE POTRIVIT CĂRORA SE IMPUTĂ ASUPRA ORICĂROR DISTRIBUIRI
1. Dispoziţiile art. 123 stabilesc că taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3) sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4) intră în procesul de distribuire cu prioritate.
2. Hotărârea masei credale nu stabileşte în mod expres că în baza de calcul la care se aplică procentul stabilit cu titlu de onorariu de succes trebuie să intre doar sumele distribuite în urma valorificării activelor libere de sarcini. Astfel, onorariul de succes a fost corect cuantificat, prin raportare la toate distribuirile efectuate cu titlu de cheltuieli de procedură, incluzând şi sumele distribuite cu titlu de cheltuieli aferente operaţiunilor de conservare şi administrare a bunurilor din averea debitoarei.
3. Dreptul recurentei de a pretinde intimatei onorariul de succes prin raportare la toate sumele distribuite în procedură a fost generat de voinţa masei credale al cărei conţinut este clar, nefiind susceptibil de interpretare.
4. Norma privată generată de hotărârea masei credale care nu prevede limitarea bazei de calcul are forţă obligatorie.

E. OPINIA CITR
CITR achiesează la argumentele celor două complete de judecată. Interpretarea restrictivă a noţiunii de „sume distribuite” ar însemna în fapt adăugarea unor termeni noi la hotărârea creditorilor prin care a fost stabilit onorariul, iar în ultimă instanţă chiar nesocotirea voinţei masei credale.

În acest context, legea părţilor (hotărârea) ar fi viciată. Raportat la speţa dedusă judecăţii, noţiunea de „sume distribuite” include toate plăţile pe care lichidatorul le-a făcut în baza încasărilor, fie că acestea sunt cheltuieli de conservare a patrimoniului sau cheltuieli curente în procedură sau taxe aferente vânzării, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.

Aceeaşi interpretare este valabilă şi pentru onorariile stabilite ca procent din „recuperări de creanţe”, „orice încasări”, etc. iar argumentarea este identică şi în sfera Legii nr. 85/2014.


 [1]. Art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006: „Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine: „1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4)”.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit al CITR

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică