Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu CEDO, Cyberlaw, SELECTED
 1 comentariu

Andreea Lisievici-Lefter: Sunt multe lucruri de spus, în general negative, la adresa hotărârii CEDO…

4 februarie 2016 | JURIDICE.ro

Av. Andreea Lisievici-Lefter, Managing Associate ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII, s-a referit în cadrul dezbaterii Oare chiar nu mai putem intra pe Facebook? Nici măcar de la birou?, organizate de Societatea de Științe Juridice, la aspectele pe care CEDO nu le-a lămurit în speța Bărbulescu vs. România.

Andreea Lisievici-Lefter: ”Ca avocat, aș avea foarte multe lucruri de spus și, în general, negative, la adresa hotărârii CEDO, pentru că pe cele naționale nu le-am citit și mă abțin să mă pronunț doar pe baza unor extrase din hotărârea CEDO. Însă hotărârea CEDO are foarte multe din punctul meu de vedere, am să încerc să spun doar câteva chestiuni relevante, în contextul domnului Ștefănescu. Am să spun că este o foarte mare diferență între a aduce la cunoștința angajatului regulamentul intern, care are niște reguli referitoare la modul cum se folosesc resursele societății și a-i aduce la cunoștință faptul că este monitorizat. Între cele două este o diferență colosală, iar, din păcate, hotărâre CEDO pierde cu totul distincția între cele două, care se face abia în opinia separată. Și abia acolo i se dă importanța cuvenită și abia acolo vedem că în lumina hotărârii anterioare, în cazul Copland, unde tocmai lipsa informării a fost punctul central al hotărârii în care a fost constatată încălcarea de către statul britanic a Convenției și a aceluiași articol, de altfel. Tocmai acesta ar fi trebui să fie un element esențial și aici: i-a fost sau nu adusă la cunoștință monitorizarea? Or ce se întâmplă aici este că se discută de o adresă din iulie 2007, că acolo se spunea că activitatea angajaților este supravegheată, fără alte detalii, după câte se pare. Guvernul Român nu a dus acea adresă ca probă, a fost depusă doar de către reclamant, fără nicio semnătură, și CEDO nu a decis nimic cu privire la această adresă. Nici că este probă a informării, nici că nu este, culmea, nimic, nu constituie nimic, este un element nerelevant, ceea ce pe mine – ca să vă spun sincer – m-a cam înfuriat, pentru că, lăsând de o parte legislația muncii, în materie de protecție a datelor cu caracter personal, și doamna Săvoiu a subliniat acest aspect, deja, atunci când se prelucrează orice fel de date, deci inclusiv ca urmare a unei monitorizări, persoana monitorizată – în cazul nostru reclamantul și toți ceilalți angajați la firma în cauză, ar fi trebuit să afle ce date le sunt prelucrate, în ce scop, și aici este o întreagă discuție apropo de proporționalitatea prevederii dn regulamentul intern, pentru cât timp, ce drepturi au angajații, practic, ce pot face? Ei trebuie să afle contextul. Ok, prelucrezi aceste date, dar ce faci cu ele? Și pentru ce îți trebuie? Or această chestiune lipsește cu totul în analiza CEDO, ceea ce mie mi se pare un punct foarte negativ la adresa acestei hotărâri și nu este singurul.”

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Andreea Lisievici-Lefter: Sunt multe lucruri de spus, în general negative, la adresa hotărârii CEDO…”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. PITICAR spune:

    Da este oarecum un reviriment partial al CEDO dacă avem in vedere Cauza Copland c. Marii Britanii.
    Se poate observa ca de la momentul in care CEDO s-a „împănat” cu judecători din fostele tari socialiste/ex-sovietice, deciziile CEDO devin tot mai anti-Cetățenești.
    Este o realitate.
    Ar fi interesant de precizat poziția Doamnei Judecător Motoc!
    Pe de alta parte ca și expert IT Sec la DIGIT/COMM vreme de 3 ani ca Reprezentant RO, pot susține ca este nelegala folosirea unei infrastructuri IT a unei instituții publice /angajator, in scop personal, pentru simplul motiv ca nu pentru acesta a fost creata, iar utilizarea benzii pentru comunicație reprezinta costuri pentru angajator si nu a fost configurata pentru utilizarea in jocuri si /sau navigarea neconforma sarcinilor de serviciu.
    Asa cum in cauza Colpand s-a specificat ROI al instituției /angajatorului trebuie sa prevadă clar și explicit, interdicțiile angajatului privind utilizarea mediului IT al angajatorului.
    Doua principii guvernează legalitatea in acest caz:
    1. Principiul informării corecte, complete, precise și in timp util al angajatului, chiar la momentul angajării (prin semnarea de luare la cunoștință a prev.ROI).
    2. Mențiunile din Fisa postului si decizia privind limitele utilizării infrastructurii IT de către șeful direct, in scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
    Este de notorietate ca in sectorul IT Sec. exista platforme de securitate care scanează permanent 24/7 in regim automat mai multe elemente de securitate și de siguranța a utilizării infrastructurii IT a angajatorului.
    La fel de corect este faptul ca aceste constrângeri de securitate sunt configurabile – la nivel de platformă – in funcție de nevoile și de interesul legal al angajatorului.
    Spre exemplu in Industria de apărare, la MApN sau la societățile cu activități sub prev. HG 585/2002 sau HG 353/2002 -Standardele de Securitate a Informației in RO, astfel de incidente sunt practic excluse.
    In discuție este și Cultura de Securitate a angajaților, care trebuie dezvoltata de către Angajator, prin prelucrări EFECTIVE ( nu doar pe hatie).
    Angajatorul trebuie sa dovedească (chiar și in instanta) atitudinea sa pro-activa constanta.
    Neglijenta angajatorului in informarea prealabila corecta, completa, precisa și in timp util a angajatului (prin ROI și prelucrări administrative ulterioare), precum și neluarea unor măsuri de constrângere informatica, constituie cupla angajatorului.
    Intre interesele angajatorului și drepturile angajatului TREBUIE menținut permanent un echilibru, care dacă este rupt și conduce la concedierea angajatului -ca măsura extremă – trebuie dovedit in instanta de muncă/contencios, unde angajatorul are obligația de a dovedi toate elemente arătate mai sus.
    Din păcate, la acest moment Codul Muncii RO, Legea nr. 188/199 și Statutul Cadrelor militare, nu reglementează deloc utilizarea de către angajați a infrastructurilor IT ale angajatorilor, normele fiind arhaice/neadaptate. Poate acum, după acesta Decizie, Legiuitorul le va revizui.

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories