Sebastian Bodu: Abuzul de dreptul de vot
9 februarie 2016 | Cosmina SIMA
Dr. Sebastian Bodu a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 9/2015 articolul intitulat „Abuzul de dreptul de vot”.
Autorul tratează problema abuzului de drept de vot, începându-și analiza prin prezentarea teoriei excesului de putere, văzută ca un precursor al abuzului de drept. Pentru civiliștii francezi, ea se concretizează în acel act contrar scopului instituției, spiritului și finalității sale, drepturile fiind acordate titularilor pentru ca ei să le exercite cu un anumit scop determinat, care este scopul social. Această teorie a primit denumirea de teorie obiectivă. Mai mult, autorul este de părere că abuzul de drept de vot este înrudit cu conflictul de interese, fără însă a se confunda. El susține că interesul societar, practic, este inexistent, deoarece el cumulează, de fapt, interesele tuturor categoriilor de parteneri societari, care ar putea fi, începând de la un anumit punct, divergente. Inexistența interesului societar nu exclude, însă, abuzul de drept în domeniul acționarial.
În Codul civil actual, legiuitorul a avut grijă ca, în definiția abuzului de drept să nu mai includă și interesul economico-social, obștesc din exercițiul drepturilor subiective. Autorul consideră că interesul societar are aceeași natură cu cel social, astfel că, odată cu dispariția interesului social, a dispărut și cel societar, ducând astfel la o contradicție între Codul civil, Legea societăților și Legea pieței de capital. El este de părere că, într-o societate democratică, interesul personal primează și că individul nu ar trebui să fie nevoit să ia în considerare interesul social atunci când ia decizii cu privire la exercitarea propriilor sale drepturi. Cu toate acestea, el admite că în Legea societăților există două situații în care interesul societar, și anume, în cazul acțiunii în anulare a hotărârii adunării generale în cel al acţiunii în răspundere împotriva administratorilor, membrilor consiliului de supraveghere, directorilor, directoratului, cenzorilor sau auditorilor financiari.
Abuzul de majoritate se referă la acea formă de exercitare a drepturilor societare, direct (prin votul în adunarea generală) sau indirect (prin intermediul organului de administrare) când, fără a se încălca, formal vorbind, legea sau actul constitutiv și fără a exista un interes conflictual exterior societății al asociatului majoritar, se urmărește doar vătămarea asociaților minoritari în drepturile și interesele lor societate sau, deși nu este urmărită, vătămarea se produce și este nerezonabilă și excesivă în raport cu scopul asociatului majoritar. Pentru a introduce o acțiune în anulare a hotărârii adunării generale, acționarul trebuie să fi fost prezent, să fi votat contra și să își fi justificat interesul personal, adică prejudiciul. Autorul aduce numeroase exemple, prezentând și situații în dreptul comparat.
Abuzul de minoritate reprezintă o formă de a prejudicia drepturile sau interesele societare ale majorității acționariale prin conduita unui acționar minoritar care abuzează de exercitarea dreptului de vot, care absentează cu rea-credință de la adunare, pentru a bloca formarea cvorumului, care abuzează de dreptul de informare și control, de dreptul de a convoca adunările generale sau de drepturile procesuale. În unele situații, necesitatea întrunirii unei majorități calificate pentru luarea anumitor decizii conduce la posibilitatea acționarilor minoritari de a bloca hotărârea. Nu poate fi vorba de o hotărâre adoptată abuziv, sancțiunea abuzului de minoritate constă fie în respingerea unei acțiuni în anulare a unei hotărâri a adunării generale, fie sub forma daunelor-interese.
Așadar, prezentul articol tratează chestiunea abuzului de drept de vot din perspectiva Codului civil actual, căruia i se opun prevederile din Legea nr. 31/1990 și Legea nr. 297/2004, demonstrând inexistența interesului societar și concluzionând că abuzul poate exista și în lipsa unui astfel de interes.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
