Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

România la CEDO: cauza pendinte MIHAI. Condițiile de detenție, infestarea cu HIV și hepatită C și articolele 2 și 3 din Convenție


8 februarie 2016 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina MIHALACHE

UNBR Caut avocat
JURIDICE gratuit pentru studenti

Secţiuni: CEDO, Drept penal

Secția a patra
Cererea nr. 13168/15
introdusă în 23 aprilie 2015 și comunicată în 14 ianuarie 2016

1. Situația de fapt (precum este redată de către reclamant, rezumată de Curte și tradusă de noi):

1.1. Încarcerarea reclamantului și starea sa de sănătate

În 23 mai 2012 reclamantul a fost arestat și plasat în locul de detenție ale poliției București. În acel moment a fost supus unui examen medical; reclamantul a declarat că nu suferea de afecțiuni medicale specifice.

În 26 iunie 2012, acesta a fost transferat la închisoarea București-Rahova; reclamantul a mai fost supus unui examen medical ale cărui concluzii indicau că era clinic aparent sănătos. Cu această ocazie a fost făcută o analiză de sânge pentru a fi detectată prezența virusului hepatic; rezultatele au fost pozitive în ceea ce privește tipul de virus C. Prezența acestui virus a fost confirmată ulterior, în 30 august 2012, în urma unui al doilea test de sânge.

1.2. Condițiile de detenție ale reclamantului în închisoarea Poarta-Albă și în Penitenciarul-Spital București-Jilava

În 12 iunie 2014, reclamantul a fost transferat la închisoarea Poarta-Albă. El a spus că a fost închis în celula nr. 13 în secția 5 a închisorii. Această celulă era mică şi o împărţea cu alţi treizeci și unu de deţinuţi; paturile din celulă erau supraetajate. Existau trei mese improvizate, dar solicitantul nu avea loc și trebuia să mănânce pe patul său.

Celula era infestată cu dăunători (ploșnițe, șobolani, gândaci); în absența unui loc adecvat pentru a conserva produsele alimentare, dăunătorii puteau intra în cutiile în care deținuții îşi ţineau hrana. Accesul la dușuri era posibil de două ori pe săptămână, într-o altă clădire din închisoare; datorită numărului mare de deținuți, solicitantul a trebuit să împartă dușul cu doi sau trei alți deținuți.

Reclamantul a sesizat judecătorul de supraveghere a privării de libertate în cadrul închisoarii Poarta-Albă pentru a se plânge de condițiile de detenție. Prin încheiere interlocutorie din 11 februarie 2015, judecătorul a respins acțiunea pe motiv că aceste condiții erau conforme cu cerințele legale. Solicitantul nu a atacat această hotărâre la judecătorie de teama represaliilor din partea personalului închisorii.

În 11 martie 2015 reclamantul a fost transferat la Penitenciarul-Spital București – Jilava. Acesta a scris în formularul de cerere că au existat 10 paturi supraetajate în celula sa și că el ocupă un pat la al doilea nivel; el consideră că este dificil să-l folosească din cauza unui chist pe coloana vertebrală. Într-o scrisoare din 18 iunie 2015 reclamantul descrie în detaliu condițiile de detenție; acesta a împărțit celula nr. 108 cu alți paisprezece deținuți. Nu exista masă; mâncarea este de proastă calitate și, uneori, alterată. Ferestrele nu se închid etanș și paturile și saltele sunt în stare proastă.

1.3. Infectarea cu HIV

În 20 decembrie 2014, în timp ce reclamantul era în închisoarea Poarta-Albă, a solicitat un control medical pentru că era amețit și avea stări de greaţă. Solicitantul susține că a spus la acel moment medicului închisorii că se temea că ar fi fost infectat cu virusul HIV; acesta și-ar fi manifestat din nou îngrijorarea în timpul unei alte examinări medicale, în februarie 2015, atunci când i-a fost depistat chistul pe coloana vertebrală. În formularul său de cerere, solicitantul precizează că în opinia lui a contractat HIV în închisoare după ce a folosit o singură dată, din greșeală, aparatul de ras al unui alt deținut infectat cu acest virus; el susține că nu știa în acel moment că respectivul coleg de detenţie era infectat.

După transferul său la Penitenciarul-Spital București-Jilava, reclamantul a fost supus examinărilor medicale la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București; în 16 martie 2015, analizele de sânge au indicat prezența virusului HIV.

Conform unui document medical emis în 20 mai 2015 de Penitenciarul-Spital București-Rahova, reclamantul prezintă următoarul diagnostic: „infecție cu HIV stadiu A3 fără indicaţie de tratament antiretroviral” .

2. Dreptul aplicabil la nivel național și practicile internaționale pertinente:

2.1. Prevederile relevante ale Legii nr. 275/2006 privind privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt descrise în cauza Cucu împ. României (nr. 22362/06, paragr. 56, 13 noiembrie 2012).

Legea nr. 275/2006 a fost abrogată pe 1 februarie 2014 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Noua lege indică, în articolul 43, ce măsuri ar trebui luate la intrarea unei persoane condamnate în închisoare și în ce ordine; fiind vorba, mai ales, de măsurile de ordin medical, articolul 43 alin. (7) lit. c) impune „c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al cărui rezultat este consemnat în fişa medicală.”

2.2. Prevederile relevante ale Anexei la Recomandarea Rec(98)7 a Comitetului de Miniștri al statelor membre cu privire la aspectele etice și organizatorice ale îngrijirilor medicale în închisoare sunt formulate după cum urmează:

«28. Des explications devraient être données sur les avantages du dépistage volontaire et anonyme des maladies transmissibles, et sur les risques que présentent les hépatites, les maladies sexuellement transmissibles, la tuberculose et la contamination par le VIH; les personnes qui acceptent de subir un test doivent avoir accès à une consultation médicale de suivi (…)

37. Les tests de dépistage pour le VIH devraient être réalisés seulement avec le consentement des détenus, de manière anonyme et conformément à la loi. Des conseils approfondis devraient être donnés avant et après le test.»

16 Dès que possible après l’admission [dans une prison]:
a) les informations relatives à l’état de santé du détenu doivent être complétées par un examen médical conformément à la Règle 42 (…)

42.1 Le médecin ou un(e) infirmier(ère) qualifié(e) dépendant de ce médecin doit voir chaque détenu le plus tôt possible après son admission et doit l’examiner, sauf si cela n’est manifestement pas nécessaire.

42.2 Le médecin ou un(e) infirmier(ère) qualifié(e) dépendant de ce médecin doit examiner les détenus s’ils le demandent avant leur libération et doit sinon examiner les détenus aussi souvent que nécessaire.

42.3 Lorsqu’il examine un détenu, le médecin, ou un(e) infirmier(ère) qualifié(e) dépendant de ce médecin, doit accorder une attention particulière:
a) au respect des règles ordinaires du secret médical ;
b) au diagnostic des maladies physiques ou mentales et aux mesures requises par leur traitement et par la nécessite de continuer un traitement médical existant ;
c)à la consignation et au signalement aux autorités compétentes de tout signe ou indication permettant de penser que des détenus auraient pu subir des violences ;
d) aux symptômes de manque consécutifs à une consommation de stupéfiants, de médicaments ou d’alcool ;
e) à l’identification de toute pression psychologique ou autre tension émotionnelle due à la privation de liberté ;
f) à l’isolement des détenus suspectes d’être atteints de maladies infectieuses ou contagieuses, pendant la période où ils sont contagieux, et à l’administration d’un traitement approprie aux intéressés;
g) au non-isolement des détenus pour la seule raison qu’ils sont séropositifs ;
h) à l’identification des problèmes de santé physique ou mentale qui pourraient faire obstacle à la réinsertion de l’intéressé après sa libération ;
i) à la détermination de la capacité de l’intéressé à travailler et à faire de l’exercice ; et
j) à la conclusion d’accords avec les services de la collectivité afin que tout traitement psychiatrique ou médical indispensable à l’intéressé puisse être poursuivi après sa libération, si le détenu donne son consentement à cet accord.

2.3. Concluziile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante („CPT”), emise ca urmare a mai multor vizite efectuate în închisorile din România și observațiile cu caracter general, sunt rezumate în hotărârea Iacov Stanciu împ. României (nr. 35972/05, §§ 113-129, 24 iulie 2012). În ultimul său raport, publicat în 24 septembrie 2015, în urma vizitei sale din 5-17 iunie 2014, CPT a făcut următoarele recomandări:

„82 (…), cu consimţământul lor, deținuții trebuie să poată beneficia de admiterea la testare gratuită pentru depistarea hepatitei şi HIV. ”

2.4.Organizația Mondială a Sănătății a publicat în martie 1993 directivele sale privind infecția cu HIV și SIDA în penitenciare; în ceea ce privește depistarea infecției cu HIV în penitenciare, liniile directoare sunt după cum urmează:

10. Le dépistage obligatoire de l’infection à VIH chez les détenus est contraire à l’éthique et inefficace, et devrait être interdit.
11. Le dépistage volontaire de l’infection à VIH devrait être mis à disposition des détenus, s’il est déjà offert à l’ensemble de la population, et devrait s’accompagner de l’octroi de conseil pré- et post-test. Il ne devrait être entrepris qu’avec le consentement éclairé de l’intéressé. Un appui devrait être offert aux détenus lors de la notification des résultats des examens et dans la période qui s’ensuit.
12. Les résultats du dépistage devraient être communiqués aux détenus par le personnel de santé qui garantira leur confidentialité.
13. Le dépistage anonyme non corrélé à des fins de surveillance épidémiologique ne devrait être envisagé qui si cette méthode est utilisée dans la population du pays concerné. Les détenus devraient être informés de l’existence de toute surveillance épidémiologique entreprise dans la prison où ils se trouvent et devraient être tenus au courant des résultats de cette surveillance.

3. Capete de cerere:

Invocând articolul 2 din Convenție, reclamantul s-a plâns că a fost infectat cu virusul HIV în timp ce se afla sub autoritatea statului.
Citând articolulul 3 din Convenției, acesta s-a plâns de condițiile de detenție.

4. Întrebări adresate părtilor:
4.1. Solicitantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, unui tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor sale de detenție din închisoarea Poarta Albă și din Penitenciarul-Spital București – Jilava?
4.2. Reclamantul a fost infectat cu HIV în timp ce se afla sub autoritatea statului?

Se solicită Guvernului să furnizeze dosarul medical al solicitantului.Mai mult decât atât, acesta este invitat să comunice informații cu privire la măsurile și procedurile medicale pe care autoritățile penitenciarelor sunt obligate să le respecte în momentul de încarcerare a unui deținut și să specifice în ce condiții este oferită deţinuţilor depistarea HIV.

Adina Mihalache (traducere)
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mihaela Mazilu-Babel (selecție și supervizare traducere)
Doctorand, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică