Print Friendly, PDF & Email

Emil Lupulescu: Corelația dintre răspunderea fiscală și răspunderea penală
11.02.2016 | Ana Maria ILIESCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Judecătorul Emil Lupulescu a publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor, cu numărul 9 din data de 30 septembrie 2015, articolul intitulat Corelația dintre răspunderea fiscală și răspunderea penală.

Articolul tratează comparativ procedura de angajare a răspunderii fiscale și cea de angajare a răspunderii penale pentru infracțiuni ce pun în primejdie siguranța regimului fiscal. În acest sens, autorul își propune să analizeze actul de sesizare al organelor de urmărire penale, măsurile asigurătorii, suspendarea conestației administrative și consecințele începerii procesului penal într-o atare situație.

I. Sesizarea organelor de urmărire penală de către organele fiscale

Informațiile care stau la baza sesizării organelor de urmărire penală de către organul fiscal competent sunt, în genere, determinate de inspecții fiscale, controale inopinate și controale tematice. În cadrul Agenției Naționale de Administrare funcționeaza Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), fosta Gardă Financiară. În cadrul DGAF operează Direcția de Combatere a Fraudelor, care desemnează în parchete inspectori antifraudă însărcinați cu facilitarea suportului tehnic de specialitate necesar efectuării urmăririi penale în cauzele cu valențe economico-financiare. Asemenea constatări pot fi utilizare ca probe în procesul penal doar în situațiile excepționale care necesită lămurirea urgentă a unor fapte sau împreujurări ale cauzei, în condițiile în care există pericolul de dispariție sau de modificare iminentă a unor mijloace de probă esențiale. Altminteri, în acord cu teoria generală a probelor, se va apela la efectuarea expertizelor.

Organele fiscale competente să sesizeze organele de urmărire penală o fac în baza art. 61 lit. a) C.pr.pen. (sunt organe de constatare organele inspecțiilor de stat, ale organelor de stat precum și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii) ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Actul de sesizare constă în procesul-verbal întocmit de organul constatator. El nu constituie mijloc de probă. Garanțiile procesuale în vigoare se opun estimării și înscrierii prejudiciului de către organele fiscale în procesul-verbal ce servește ca act de sesizare.

II. Regimul măsurilor asigurătorii

Atât organele fiscale cât și cele de urmărire penală pot dispune luarea unor măsuri asigurătorii sub forma sechestrului sau a propririi în cazurile și situațiile expres prevăzute de lege (când există pericolul ca făptuitorul să se sustragă, ascundă ori să înstrăineze parte din activul patrimonial într-atât încât  să pună în dificultate considerabilă colectarea; în cauze penale devin incidente prevederile C.pr.pen., care reglementează materia la art. 249).

O diferență esențială determinată de modul de instituire al măsurii asigurătorii (temei fiscal sau penal) constă în căile de atac de care dispune făptuitorul/contribuabilul. Astfel, în timp ce în materie penală împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de îndeplinire a acesteia se poate face contestație  la judecătorul de drepturi și libertăți (art. 250 C.pr.pen.), în sfera fiscală se aplică prevederile dreptului comun, și anume calea contestației la executare, acțiunea fiind de competența judecătoriei.  Această diferențiere procedurală dă naștere unor situații dificile în practică, o posibilă soluție fiind instituirea în materie fiscală a unui regim juridic similar măsurilor asigurătorii luate de către procuror.

III. Suspendarea contestației administrative

Codul de procedură fiscală  prevede posibilitatea suspendării soluționării contestației, prin decizie motivată, odata ce organul de control a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu suspiciunea rezonabilă de săvârșire a unei infracțiuni. În urma criticilor din doctrină și a situațiilor delicate din practică, legiuitorul român a decis că această suspendare poate opera doar atunci când respectiva suspiciune vizează o infracțiune în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impunere și a cărei constatare ar avea o înrăurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă.

IV. Consecințe ale sesizării organelor de urmărire penală

Conform Legii 251/2005, inculpații care achită prejudiciul cauzat de infracțiune beneficiază de o reducere a limitelor de pedeapsă. Suma de bani care trebuie achitată constă în cuantumul creanței fiscale și accesoriilor calculate potrivit C.pr.f. Dificultățile practice se nasc în momentul în care pretențiile civile se majorează în cursul acțiunii civile din cadrul procesului penal. În mod obișnuit, o asemenea creanță ar trebui să se  stabilească pe baza unei decizii de impunere (de care organul fiscal ar rămâne legat în cursul demersurilor pentru repararea prejudiciului) și nu printr-o adresă care nu are aceeași autoritate. Opozabilitatea hotărârii instanței penale în fața organului însărcinat cu soluționarea contestației privitoare la respectivele sume, precum și introducerea de către Noul Cod Fiscal a unor creanțe accesorii noi (penalităților de nedeclarare) îngreunează, din păcate, situația și mai mult.

Ana Maria ILIESCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate