Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Ioan Griga: Probleme relevante privind exercitarea funcţiei judecătorului de cameră preliminară în noul Cod de procedură penală
14.02.2016 | Irina HORODINCĂ

JURIDICE - In Law We Trust

Domnul prof. univ. dr. Ioan Griga a publicat în Revista „Pandectele Române” cu numărul 4 din data de 30 martie 2014 articolul intitulat Probleme relevante privind exercitarea funcţiei judecătorului de cameră preliminară în noul Cod de procedură penală.

Prevederile noului Cod de procedură penală în legătură cu judecătorul de cameră preliminară (art. 345) cuprind o serie de omisiuni (un exemplu fiind acela că nu este prevăzută soluţia reparatorie dacă sunt sancţionate actele de urmărire penală efectuate efectuate cu încălcarea legii) şi necorelări. Acestea pot da naştere unor dificultăţi de interpretare şi, drept urmare, de aplicare referitoare la procedura amintită. Domnul prof. univ. dr. Ioan Griga identifică situaţiile problematice, analizându-le în contextul legislaţiei în vigoare şi propune eventuale soluţii.

Reglementarea din noul Cod de procedură penală referitoare la judecătorul de cameră preliminară a fost gândită în lumina principiului nou introdus al separării funcţiilor judiciare, prevăzut în art. 3 din noul C. pr. pen. S-a avut în vedere crearea de garanţii noi referitoare la legalitatea, rigoarea şi calitatea probelor, a actelor întocmite în timpul urmăririi penale şi a actului de sesizare a instanţei. Sunt create, astfel, condiţii de maximă imparţialitate şi calitate în activitatea judecătorului care exercită numai funcţia de judecată.

Textul art. 345 din C. pr. pen. prevede soluţiile care pot fi adoptate de judecătorul de cameră preliminară, fiind incomplet în opinia autorului. Motivul invocat de acesta din urmă priveşte lipsa unei soluţii reparatorii care să fie utilizată dacă judecătorul de cameră preliminară „sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii” când constată existenţa unor încălcări ale dispoziţii legale referitoare la obligativitatea prezenţei suspectului sau a inculpatului atunci când participarea lor este obligatorie potrivit legii sau la asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi atunci când asistenţa este obligatorie. Este demn de precizat că în cazul acestor încălcări operează nulitatea absolută în condiţiile prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) noul C. pr. pen. şi ale alin. (4) din acelaşi text.

Printre lipsurile şi necorelările care pot fi originea unor viitoare probleme în interpretarea şi aplicarea prevederilor referitoare la procedura de cameră preliminară, domnul Ioan Griga menţionează cazul art. 344 alin. (2) şi (3) noul C. pr. pen. Se poate constata că acesta din urmă este incomplet în raport de textul art. 54 privitor la competenţa judecătorului de cameră preliminară şi de cel prevăzut de art. 342 din acelaşi cod, reglementând obiectul procedurii în camera preliminară. Aşadar, în cuprinsul art. 344 nu apare obligaţia judecătorului de a comunica apărătorului inculpatului, (ales sau din oficiu) posibilitatea de a formula în scris, cereri şi excepţii privitoare la „competenţa şi la legalitatea sesizării instanţei”. O astfel de omisiune poate crea probleme până la completarea acesteia de către legiuitor. S-ar putea înţelege, spre exemplu, că apărătorul inculpatului nu poate formula cereri şi excepţii privind „competenţa şi legalitatea sesizării instanţei” şi că, drept urmare, judecătorul de cameră preliminară nu are obligaţia de a verifica şi de a se pronunţa asupra „competenţei şi legalităţii sesizării instanţei”, ci doar asupra legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

În finalul articolului, domnul prof. univ. dr. Ioan Griga trece, de asemenea, în revistă modificările importante care au fost aduse obiectului judecăţii prin intermediul noul Cod de procedură penală. Autorul identifică şi analizează un număr de cinci efecte ale modificărilor amintite. Ca o concluzie, el afirmă că schimbările existente în noua reglementare sunt deosebit de seminificative şi au drept scop modernizarea procesului penal din România în vederea asigurării compatibilităţii acestuia cu reglementările din statele membre ale Uniunii Europene.

Irina Horodincă

 

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.