Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Neconstituționalitate: Dispoziții din Legea nr. 10/2001
15.02.2016 | Corina CIOROABĂ

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 110 din data de 12 februarie 2016 a fost publicată Decizia Curții Constituţionale nr. 841/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă și vizează prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care au următorul conţinut: „Nu sunt îndreptăţite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.”

Autorul excepţiei critică prevederile menționate mai sus din perspectiva faptului că unele instanţe judecătoreşti interpretează acest text de lege în sensul că, în situaţia în care persoanele vizate de ipoteza normei declară pe propria răspundere, prin declaraţie notarială autentificată, că nu au încasat niciun fel de despăgubiri de la statul cosemnatar al acordului, atunci acestea nu intră sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 şi, ca atare, au vocaţia de a solicita restituirea în natură sau măsuri reparatorii în echivalent dacă aceasta nu mai este posibilă.

Cu privire la această critică, Curtea reţine că din cercetarea jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti se observă că, într-adevăr, au fost pronunţate hotărâri în temeiul textului de lege supus controlului de constituţionalitate interpretat în maniera criticată de autorul excepţiei. Curtea reține că însăşi instanţa supremă a interpretat în mod diferit prevederile de lege criticate, majoritară fiind, însă, interpretarea în sensul că interdicţia instituită prin art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 este aplicabilă doar în ipoteza în care se dovedeşte că cetăţenii străini interesaţi sau autorii acestora au încasat efectiv despăgubiri băneşti de la statele cosemnatare ale acordurilor internaţionale. Totodată, aceştia ar fi îndreptăţiţi să revendice, potrivit Legii nr. 10/2001, imobilele care au aparţinut lor sau autorilor lor, dacă afirmă, printr-o declaraţie autentică dată pe propria răspundere, că nu au primit nicio sumă de bani de la statul cosemnatar.

Curtea Constituţională apreciază că, în cauza de faţă, textul de lege criticat în interpretarea dată de instanţa supremă contravine prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. În virtutea interpretării instanței supreme, statul român va fi obligat la o dublă plată pentru aceeaşi creanţă. Astfel, creanţa constând în dreptul de reparaţie al cetăţenilor străini pentru bunurile de care au fost privaţi prin diferite modalităţi în perioada imediat următoare încheierii celui de-al Doilea Război Mondial a fost deja acoperită o dată, prin vărsarea în conturile statelor cu care a încheiat acorduri bilaterale a sumelor stipulate în cuprinsul acestor documente internaţionale.

Raţiunea pentru care este necesară excluderea cetăţenilor acelor state care au primit de la statul român, în baza acordurilor bilaterale încheiate, despăgubiri globale şi forfetare, de la posibilitatea obţinerii restituirii în natură sau prin echivalent a bunurilor imobile rezidă în evitarea unei duble plăţi efectuate de statul român către aceste persoane pentru aceeaşi creanţă: pe de o parte, plata indirectă realizată din acea sumă forfetară de către statul ai căror cetăţeni erau la momentul preluării abuzive şi, pe de altă parte, o a doua plată constând în măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, care, în condiţiile efectuării în precedent a unei alte plăţi, este, din perspectiva statului român, o plată nedatorată, de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată al statului român, prin diminuarea nejustificată a patrimoniului acestuia.

Potrivit acordurilor încheiate de statul român cu statele ai căror cetăţeni au suferit pierderi în maniera arătată, plata integrală a sumelor cu privire la care statul român s-a obligat către statul cosemnatar are „efect liberatoriu pentru statul român, precum şi pentru toate persoanele fizice sau juridice române succesoare ale proprietarilor primitivi”. În cuprinsul acestor acorduri bilaterale sunt specificate modalităţile în care cele două state semnatare au convenit să fie făcută plata de către statul român către celălalt stat.

În principal, pentru considerentele expuse mai sus, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt constituţionale în măsura în care nu permit restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent persoanelor care intră sub incidenţa acordurilor încheiate de România cu alte state privind reglementarea problemelor financiare în suspensie enumerate în anexa nr. 1 a Legii nr. 10/2001.

Corina Cioroabă


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.