Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Ștefan Boboc: Răspunderea penală în dreptul muncii în contextul intrării în vigoare a noului Cod penal
16.02.2016 | Ioan Dumitru APACHIȚEI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Asistent univ. dr. Ștefan Boboc a publicat în Revista Română de Dreptul Muncii nr. 4/2014 articolul intitulat ”Răspunderea penală în dreptul muncii în contextul intrării în vigoare a noului Cod penal”.

Începând cu data de 1 februarie 2014, legiuitorul român a vizat o amplă reformă penală ce cuprinde un număr de șapte legi în materie penală, pornind de la noul Cod penal și noul Cod de procedură penală. În ceea ce privește Codul penal acesta preia o bună parte dintre infracțiunile ce erau reglementate de Codul muncii. În acest sens, autorul își propune să analizeze modificările intervenite în Codul muncii, în Legea nr. 62/2011 a dialogului social, în Legea nr. 319/2006 a securității sănătății în muncă.

I. Infracțiunile prevăzute de Codul muncii

Reglementările ce priveau neexecutarea hotărârilor judecătorești, din Codul muncii, art. 261 și art. 262 au fost abrogate și incriminate în noul Cod penal în art. 287 alin. (1) lit. d) și e). În opinia autorului opțiunea legiuitorului este una normală întrucât cele două fapte constituie în esență modalități ale infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, reglementată  de Codul penal, ne fiind oportună regăsirea acestora în materia Codului muncii. În urma acestor modificări operate, se observă renunțarea la condiția ca ”hotărârile pronunțate în fond să fie definitive”, precum și stabilirea unei identități în cuantumul sancțiunilor, între cele două incriminări.

Modificări sunt aduse și în privința art. 264 din Codul muncii și constă în separarea celor două modalități ale elementului material din fostul alin. (2) în două reglementări distincte, ce au rămas în cuprinsul aceluiași articol. În concret alin. (2) incriminează refuzul de prezentare a documentelor iar alin. (3) împiedicarea accesului organelor competente, iar modificările au vizat claritatea și strictețea măsurilor impuse.

Modificări operează și în privința art. 265 din Codul muncii, în sensul înlocuirii pluralului ”minorilor” cu singularul, clarificând astfel confuzia ce se crease cu privire la numărul minim de minori ce pot fi încadrați în muncă pentru a fi considerată ca săvârșită infracțiunea. Elemente de noutate apar și sub aspectul cuantumului pedepsei închisorii și a posibilității aplicării amenzii, în noua formă modificată.

II. Infracțiunile prevăzute de Legea nr. 62/2011 a dialogului social

Reglementarea regăsită la art. 218 alin. (1) a fost modificată în sensul coborârii limitei minime a pedpsei cu închisoarea de la 6 luni la 3 luni. De asemenea, au fost realizate modificări și în conținutul alin. (2) din cadrul aceluiași articol, în sensul introducerii formulei ”dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”.

III. Infracțiunile privind nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă

Noul Cod penal a preluat în cuprinsul art. 349 respectiv 350, infracțiunile regăsite la art. 37 și art. 38 din Legea nr. 319/2006. În ambele situații a fost înlăturată condiția necesară ca pericolul creat să fie grav, astfel cum aceasta era prevăzută în forma anterioară. De asemenea, au fost schimbate și limitele pedepsei cu nchisoarea în sensul micșorării respectiv majorării maximelor speciale din vechea reglementare. Trebuie specificat și faptul că noul Cod penal nu a  preluat și variantele agravante ale infracțiunilor de la art. 37 și art. 38 din Legea nr. 319/2006.

În esență modificările în materia răspunderii penale în dreptul muncii odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal au vizat elementele materiale ale acestora precum și limitele de pedeapsă, care în majoritatea situațiilor au scăzut. S-a avut în vedere și realizarea unor noi inncriminări (de exemplu art. 299 din noul Cod penal) precum și abrogarea altor infracțiuni (art. 111 și art. 112 din Legea nr. 67/2002 și art. 101 din Legea nr. 346/2002). În ansamblu, autorul consideră faptul că noile modificări reprezintă îmbunătățiri în materia răspunderii penale în dreptul muncii, acestea căpătând mai multă claritate și un aspect mai unitar.

Ioan Dumitru Apachiței

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate